Incertitudinile legate de impactul creșterii prețurilor la energie după expirarea plafonului reglementat la 1 iulie, precum și măsurile anunțate de majorare a TVA-ului și accizelor, ar trebui să amâne planurile Băncii Naționale a României (BNR) de reducere a dobânzilor până în 2026, notează Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, într-un raport despre așteptările băncii cu privire la deciziile pe care ar urma să le ia conducerea BNR, la ședința de politică monetară de marți.
”Prognozăm o inflație generală de 7,5% până la sfârșitul anului, presupunând o creștere moderată a prețului la electricitate în iulie, de aproximativ 30%, o transmisie de 60% din majorarea TVA-ului și de 100% din majorarea accizelor. Estimăm o inflație de bază de 6,0% în termeni anuali la sfârșitul lui 2025”, anticipează economistul.
În opinia sa, este nevoie ca mai mulți factori să se alinieze pentru ca BNR să reia ciclul de reducere a dobânzilor.
”Acest lucru depinde în principal de eliminarea incertitudinilor fiscale, ceea ce ar putea reduce presiunile asupra împrumuturilor externe ale guvernului, ar debloca fonduri europene neutilizate și, în cele din urmă, ar readuce poziția de lichiditate a sistemului bancar față de BNR la un excedent”, scrie Ciprian Dascălu.
Într-un context în care economia este așteptată să crească sub potențial pentru al doilea an consecutiv, iar consolidarea fiscală adaugă riscuri suplimentare asupra creșterii economice, ”banca centrală este probabil să ignore șocurile inflaționiste de pe partea ofertei odată ce traiectoria inflației va intra pe o pantă descendentă clară și riscurile asupra anticipațiilor inflaționiste se vor reduce”, mai notează el.
”Vedem rata-cheie neschimbată până la ședința din februarie 2026, urmată de reduceri de 150 puncte de bază în total anul viitor”, este predicția economistului-șef BCR.
Totodată, el estimează că intervalul de confort al BNR pentru cursul leu/euro este acum între 5,05 și 5,10, întrucât o depreciere suplimentară a leului ar putea alimenta nedorit presiunile inflaționiste.
”Vulnerabilitatea valutară rămâne ridicată din cauza deficitului mare de cont curent, a primelor de risc ridicate și a riscurilor de retrogradare a ratingului suveran. Prin urmare, ar putea fi necesar un cost de finanțare mai ridicat pentru a proteja leul”, avertizează Dascălu.
(Citește și: ”Raport ING: Pachetul fiscal, avansul inflației și deteriorarea încrederii consumatorilor ar putea împinge economia aproape de stagnare/ Riscul unei recesiuni nu poate fi exclus”)
***
Urmărește-ne pe Google News
