Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut puternic în ultima lună, cu 10,6 puncte, până la valoarea de 33,3 puncte, cea mai mică valoare de la declansarea pandemiei de coronavirus.
Scăderea s-a datorat exclusiv scăderii puternice a componentei de anticipații a indicatorului, cu 16,9 puncte, în timp ce componenta de condiții curente a crescut cu 2,1 puncte.
Analiștii și-au majorat ținta de deficit la 7,9% din PIB, în timp ce creșterea economică (PIB) este așteptată să fie de sub 1% în acest an.

“Riscul unui rezultat al alegerilor prezidențiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a generat o scădere puternică a componentei de anticipații, care a dus indicatorul de încredere la cea mai mică valoare de după pandemie. În același timp, deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs s-a majorat către 8% din PIB, iar creșterea economică anticipată a scăzut sub 1%”, precizează Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.
Recesiunea intră pe radarul analiștilor
Circa 86% dintre analiștii economici anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. De asemenea, anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează, din nou, în scădere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 0,7%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57% în următoarele 12 luni, în timp ce costurile de finanțare ale statului sunt anticipate să scadă pe termen mediu, în timp ce pe termen lung (10 ani) se anticipează o menținere la nivelurile ridicate din prezent.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 86% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0494 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,1112 lei pentru un euro.

Inflația va fi peste ținta BNR, spun analiștii. România nu își va pierde ratingul
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie și a atins nivelul de 4,78%, peste nivelul așteptat de BNR, de 4,6% la final de 2025.

O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipațiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investițiilor („junk”). Astfel, conform rezultatelor, 64% dintre participanți anticipează menținerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investițiilor, în timp ce 36% (în creștere comparativ cu exercițiul anterior) anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”).
Spre comparație, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.

8 din 10 analiști CFA consideră supraevaluate prețurile proprietăților imobiliare din orașe
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 43% dintre participanți anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o scădere.
De asemenea 78% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 14% că sunt corect evaluate.
(Citește și: ”Fenomen – evitarea creditelor pe termen lung: Datoria României plătibilă în mai puțin de 1 an a ajuns la 20% din întreg stocul de datorie în lei. Ce spun analiștii”)
(Citește și: ”De unde și cu ce dobânzi: Guvernul a ajuns cu împrumuturile din acest an la 115 mld. lei – adică 50% din necesarul pe 2025”)
(Citește și: ”Bulgărele de zăpadă al României: nu datoria e problema, ci ritmul în care accelerează și dobânzile exorbitante pe care le produce. Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 mld. euro”)
***