Ministerul Finanțelor a împrumutat luni, de pe piața internă, 540,3 milioane de lei printr-o licitație de obligațiuni pe termen scurt (14 luni), la cea mai ridicată dobândă din noiembrie 2022, când inflația era de două cifre, potrivit datelor publicate pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR).
Finanțele au atras cele 540 de milioane în condiții pozitive ale subscrierilor: băncile au transmis oferte în nume propriu și al clienților de 1,34 miliarde de lei, cea mai ridicată valoarea subscrisă din finalul lunii aprilie.
Dobânda medie a fost de 8,45%, cea mai ridicată din finalul lui 2022 încolo, extrem de ridicată pentru obligațiuni cu o maturitate de doar 14 luni, care s-au și bucurat de o cerere solidă (ofertele de 1,34 mld. lei).
Situația finanțării României s-a mai detensionat, dar dobânzile au ajuns la niveluri astronomice pentru un stat UE
Explicația dobânzii este criza guvernamentalo-electorală, care a majorat semnificativ prima de risc a României, respectiv costul solicitat de investitori pentru a finanța statul român. Situația s-a deteriorat începând de luni, în contextul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale și a demisiei premierului PSD Marcel Ciolacu.
Comparativ, în decembrie 2024, tot pe maturitatea de 14 luni, Finanțele se împrumutau la o dobândă medie de 6,68%.
Totodată, dobânzile din piața secundară au urcat masiv în ultima săptămână, de la 7,4% înainte de alegeri la 8,6% joi, în cazul ratei de dobândă pentru obligațiunile pe 10 ani.
Joi, guvernul a acceptat din nou o dobândă record, de 8,21%, la un împrumut de 500 de milioane de lei. Finanțarea a fost atrasă tot pe termen scurt, prin certificate de trezorerie (maturitate de 8 luni).
În același timp, luni, 5 mai, prima zi după rezultatul alegerilor și victoria detașată a candidatului AUR George Simion, Finanțele au înregistrat un eșec la finanțare pe piața primară internă, administrată de BNR.
Incertitudine majoră în rândul investitorilor
Forma curbei randamentelor suverane (care arată dobânzile/costul de împrumut al unui stat pe toate maturitățile relevante) indică incertitudine majoră în piață și în rândul investitorilor, cu dobânzile pe termen scurt și mediu semnificativ peste cele pe termen lung.
În perioade de incertitudine, băncile, marii actori de pe piața primară locală pe care Finanțele emit instrumente de natura datoriei, acordă preponderent finanțări pe termen scurt. La fel s-a întâmplat și în 2024, când era neclar dacă inflația va scădea destul pentru a permite BNR să înceapă scăderea dobânzilor (a efectuat 2 astfel de scăderi), dar și în perioada de debut a acestui an, înainte de publicarea bugetului de stat.
Statul și-a schimbat de altfel calendarul de emisiuni pentru luna mai în ziua de 7 mai, reducând numărul emisiunilor și punând pentru 8 mai, în locul unei licitații de obligațiuni (maturități mai mari de 1 an), o emisiune de certificate de trezorerie (instrumente cu maturitate de sub 12 luni).
Ministrul interimar al Finanțelor: Comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale în aceste momente
Miercurea trecută, pe 7 mai, Tanczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat că „situația financiară” a României „nu este deloc ușoară, dar este gestionabilă”.
„Am avut (cu o zi înainte – n.r.) o discuție lungă cu domnul guvernator Mugur Isărescu. În aceste momente, comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale. Comunicarea este vitală pentru o stabilitate pe termen scurt și pe termen mediu. Ceea ce trebuie să asigurăm noi în această perioadă, în aceste zile extrem de fluide, cu mesaje contradictorii și cu multă propagandă, este stabilitatea din partea instituțiilor statului. Atât la Ministerul Finanțelor, cât și la BNR, am găsit soluții de stabilizare și de predictibilitate în ceea ce privește politicile monetare, politicile fiscale”, a spus Tanczos Barna, ministrul interimar al României, la Summitul Romanian Business Leaders (RBL).
S&P a indicat săptămâna trecută că România ar putea risca să își piardă ratingul suveran „recomandat investițiilor” dacă turbulențele politice afectează capacitatea țării de a reduce deficitul fiscal și limitează accesul la finanțare externă, după prăbușirea guvernului.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Costul crizei: BNR a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a sprijini leul – BNR anunță un curs de 5,099 pentru euro, cu o ușoară apreciere a leului după o nouă intervenție”)
(Citește și: ”Purtătorul de cuvânt al BNR – evaluarea situației: Încercăm să găsim un echilibru, atât pentru curs cât și pentru dobânzi – Așteptăm reluarea intrărilor de bani în țară, acum avem numai ieșiri”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
