Victoria lui George Simion în primul tur al prezidențialelor precum și haosul politic creat prin demisia care a urmat a premierului au împins România într-o criză clasică a piețelor emergente:
pierderea încrederii piețelor și investitorilor – implicit ieșiri bruște de capitaluri – și atacuri speculative pe moneda națională, văzută ca o țintă sigură de realizat profituri.
Reacția piețelor a dărâmat toți indicatorii de a căror stabilitate depind prețurile – de la alimente la chirii și rate imobiliare – și costurile de împrumut ale statului: distanța dintre vineri – 2 mai și joi – 8 mai e distanța dintre două lumi.
Iată cum arată viteza de degradare a indicatorilor de stabilitate a finanțelor personale și a finanțelor statului:
*
1, Cursul de schimb : 2-8 mai 2025
Reprezintă indicatorul care alimentează cele mai multe efecte negative în economie: import de inflație la bunuri, creștere a costului la facturi în euro (chirii, rate bancare în euro care reprezintă 30% din stocul total de credite și alte facturi precum cele la Netflix și telefonie), creștere a datoriei prin umflarea datoriei în valută, etc.
Comparativ, înainte de alegeri și până și după cele anulate din noiembrie 2024, cursul valutar a fost stabil, țintuit de BNR la 4,95-4,97 lei/euro. Acum, în doar 3 zile, leul a pierdut aproape 3% față de euro (la casele de schimb euro se vinde și cu 5,25 lei) și 3,3% în fața dolarului. O depreciere atât de rapidă a mai avut loc în perioade de criză, de exemplu în final de 2008 și început de 2009, când leul a pierdut în fața euro 7,7% în doar 4 zile, sau în perioade scurte din 2012 sau 2013, când leul era lăsat să fluctueze mai mult.
Acum vorbim însă de spargerea convingătoare a unui prag important și improbabila întoarcere sub el, după 3 ani și jumătate de stagnare pentru curs.
2, ROBOR – 2-8 mai 2025:
ROBOR reprezintă unul din cele mai mari input-uri de cost, în viața unei gospodării (cu credit în lei).
ROBOR la 3 luni înregistrează o evoluție în salturi în zilele de după alegeri: a ajuns joi la 7,25%, de la 6,47% miercuri 5,9% vineri, înainte de alegeri. Creșterea masivă, de 135 de puncte de bază (1,35 puncte procentuale) este explicată de faptul că BNR trebuie să ”sterilizeze” lichiditatea din piață pentru a apăra cursul, adică pentru a nu invita speculații suplimentare pe curs – pozițiile short devin mai costisitoare și în același timp se crește atractivitatea pozițiilor în lei.
Cu toate că o bună parte din creditele în lei sunt acum legate de IRCC și nu vor fi afectate încă luni bune de majorarea ROBOR, ratele la creditele cu dobânzi variabile se vor ajusta puternic în sus. De notat că costul creditelor nu intră în indicii de inflație calculați de Institutul Național de Statistică (INS).
Cotațiile ROBOR reprezintă rate la care băncile își furnizează una alteia lichiditate în piața interbancară.
Creșterea ROBOR indică o tensionare puternică a condițiilor de pe piețele financiare și o probabilă scădere majoră a activității de creditare.
3, Dobânzile suverane (la care se împrumută România): înainte și după 04.05.2025 – creșteri procentuale e 2 cifre
Creșterea dobânzilor suverane e una din cele mai mari și mai rapide din istoria recentă a României. O evoluție similară găsim doar în perioada de inflație galopantă din 2022 sau în perioada de criză financiară din 2009-2010, când România era într-o criză de finanțare.
Criza actuală a produs un val masiv de ieșiri de capitaluri din pozițiile pe obligațiuni și implicit o explozie a costurilor de finanțare:
scadențele scurte au ajuns la maximele ultimilor 3 ani, în timp ce rata pe 10 ani (RO10Y) a sărit în această săptămână la 8,6%, de la 7,5% cât a era vineri, pe 4 mai, înainte de alegeri (Creștere cu 14,6 în doar câtva zile).
Mai mult, dobânzile pe 2 ani, 3 ani și 5 ani au ajuns joi dimineață la 8,4%, de la niveluri apropiate de 7% înainte de alegeri, (creștere cu 20%) iar în anumite momente în ultimele zile am avut dobânzi pe scadențele medii peste rata de dobândă pe 10 ani, indicând vânzări pe toate maturitățile de pe curba randamentelor.
Creșterea față de ultima lună pe obligațiunile pe 2 ani este de aproape 140 de puncte de bază (1,4%) și de 240 de puncte de bază (2,4%) față de acum 6 luni.
Asta echivalează cu pierderi majore pentru cumpărători și deținători (prețul obligațiunilor scade când dobânzile cresc), iar evoluția masiv ascendentă poate fi explicată inclusiv de faptul că BNR a redus lichiditatea din piață și bănci, eliminând o posibilă sursă de cerere pentru a ajusta vânzările, care ar putea fi operate inclusiv de bănci având în vedere scăderea prețurilor la obligațiuni.
Astfel, rata de dobândă la obligațiunile pe 10 ani ale României, referința pentru costul de finanțare din economie, a ajuns la 8,59%, cel mai ridicat nivel din 2022 încoace – când redeschiderea economiei și criza energetică apărută în urma războiului Rusiei cu Ucraina – a produs un puseu de inflație galopantă (IPC la 14% în vara lui 2022).
Exemplul zilei pentru dobânda României
Cel mai bun exemplu este împrumutul luat astăzi, joi, 8 mai, de Ministerul Finanțelor, care a atras prin certificate de trezorerie cu o maturitate reziduală de opt luni, 500 de milioane de lei, la o dobândă record de 8,21% pe an.
O licitație similară a avut loc pe 22 aprilie, dobânzile de la acea dată fiind de 6,7% pentru certificate de trezorerie cu o maturitate de 11 luni.
În perioade de incertitudine, băncile, marii actori de pe piața primară locală pe care Finanțele emit instrumente de natura datoriei, acordă preponderent finanțări pe termen scurt. La fel s-a întâmplat și în 2024, când era neclar dacă inflația va scădea destul pentru a permite BNR să înceapă scăderea dobânzilor (a efectuat 2 astfel de scăderi), dar și în perioada de debut a acestui an, înainte de publicarea bugetului de stat.
Statul și-a schimbat de altfel calendarul de emisiuni în ziua de miercuri, reducând numărul emisiunilor și punând pentru ziua de astăzi, în locul unei licitații de obligațiuni (maturități mai mari de 1 an), o emisiune de certificate de trezorerie (instrumente cu maturitate de sub 12 luni).
Dobânzile au coborât în criza din 2009-2010 abia după rezolvarea crizei de finanțare
Îngrijorătoare este în special tendință puternic ascendentă, care denotă lipsă aproape totală de activitate la cumpărare. În criza din 2008, în ciuda recesiunii iminente, ieșirile de capital au împins ratele de dobândă la niveluri cuprinse între 10 și 12%, de unde au coborât abia după ameliorarea crizei de finanțare. denotă lipsă aproape totală de activitate la cumpărare. În criza din 2008, în ciuda recesiunii iminente, ieșirile de capital au împins ratele de dobândă la niveluri cuprinse între 10 și 12%, de unde au coborât abia după ameliorarea crizei de finanțare.
Pe de altă parte, preluarea frâielor fiscal-bugetare de o manieră convingătoare după criza actuală, pe modelul 2009-2010, ar putea oferi investitorilor o oportunitate solidă de profit, prin activitate la cumpărare, mai ales dacă BNR majorează în primă fază dobânzile, de o manieră majoră, pentru a calma piețele, de unde va fi obligată să le scadă eventual din cauza recesiunii și, ulterior, recuperării competitivității economice.
Notă: În 1992, după căderea Zidului Berlinului, într-o perioadă economică slabă pentru Marea Britanie prin comparație cu Germania, fondurile speculative au forțat Banca Angliei, prin pariuri împotriva lirei sterline, să majoreze dobânzile de la 6% la 9% și apoi la 12% pentru a opri pierderile de pe curs și de pe piețele de obligațiuni. Ulterior, din cauza nivelului nesustenabil al dobânzilor, fondurile speculative au făcut profituri cumpărând active UK din moment ce economia avea nevoie de dobânzi mai mici și economia (exporturile) a redevenit competitivă.
Alinierea nefericită a astrelor crizei
Umbra războiului din Ucraina sub care România își ducea înainte dezechilibrele, departe de ochii marilor investitori speculativi, a permis Guvernului României să ignore avertismentele și Băncii Naționale (BNR) să țină în frâu orice mică presiune de devalorizare a leului, în acești ultimi 3 ani și jumătate de accentuare a dezechilibrelor.
Acum, criza într-un context cu blocaje în PNRR, deficit bugetar de criză sau recesiune gravă – 9,3% (ESA) din PIB în 2024 – și incertitudine maximă în privința guvernării care va aplica reforma fiscală și măsurile noi de taxare, pare să consemneze debutul, de o manieră mai dură, a ajustării fiscal-bugetare pe care ne-o tot cer Comisia Europeană și agențiile de rating și pe care Consiliul Fiscal și Banca Națională a României tot insistă.
De altfel, BNR țintuit cursul în ultimii ani pentru a sprijini ajustarea, care, însă, a tot fost amânată de guvernanți și per total inversată anul trecut din moment ce deficitul bugetar a ajuns în 2024 la un nivel întâlnit doar în 2009 sau 2020.
Lebăda gri care a lovit România – Avertismentele acumulate ani la rând explodează sub panica alegerilor
Înainte de alegeri, impresia la nivelul investitorilor, analiștilor bancari și a agențiilor de rating era că coaliția parlamentară va continua să fie formată din PSD, PNL și UDMR și că măsurile de corecție a deficitului bugetar urmau să fie adoptate după alegeri, readucând România în graficul echilibrelor.
Aparenta spulberare a coaliției de guvernare la alegeri (candidatul coaliției a luat doar 20%), precum și câștigarea primului tur al prezidențialelor de către George Simion – fapt care a produs incertitudine privind viitorul guvern – au majorat riscul politic și practic prima de risc a României în fața investitorilor.
Această majorare a primei de risc a tot avut loc gradual în ultimii ani ca urmare a nerespectării angajamentelor pe care și le-a asumat Guvernul, de a opera o reducere a deficitului. Asta a afectat credibilitatea României, care acum pare că a pierdut încrederea piețelor financiare în fața incertitudinii politice.
Asta riscă să echivaleze cu pierderea finanțării externe și cu începerea ajustării, acum de o manieră dureroasă, pe care Guvernul a tot amânat-o. Calmarea situației politice și recâștigarea încrederii nu pare posibilă decât prin măsuri puternice de tăiere a cheltuielilor sau, mai eficient și credibil din perspectiva piețelor, prin măsuri de taxare care să asigure revenirea în traiectoria de reducere a deficitului, estimat de guvern la 7% pentru acest an. Ecuația bugetară este însă complicată de faptul că majorarea taxelor poate să împingă economia în recesiune.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Cursul își menține scăderea – 5,122 lei pentru un euro și 4,537 lei pentru un dolar – România e tratată de piețe ca un caz izolat”)
(Citește și: ”Criza guvernamentală aruncă euro peste pragul istoric de 5 lei – BNR relaxează suportul, moneda națională se depreciază cu 1,3%”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
