Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, miercuri, contestaţia formulată de partidul AUR împotriva hotărârii CCR privind anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale. Plângerea a fost considerată inadmisibilă, întrucât nicio instanță nu poate anula o decizie a Curții Constituționale.
„Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată din oficiu. Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 6 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea preşedintelui României din anul 2024, ca inadmisibilă. Definitivă”, se arată în hotărârea instanţei, citată de Agerpres.
În sesizarea depusă la Înalta Curte, preşedintele AUR, George Simion, arată că decizia luată de judecătorii constituţionali în data de 6 decembrie este „un precedent extrem de periculos, întrucât încalcă articolul 2 din Constituţie, care prevede că „suveranitatea naţională aparţine poporului român şi se exercită prin reprezentanţii săi aleşi”, repetabilă ori de câte ori puterea se vrea stabilă la putere, deci ne-înlocuibilă prin alegeri, iar pe de altă parte, este o motivaţie foarte serioasă pentru ca poporul să îşi piardă încrederea în democraţie, alegeri şi statul de drept”.
De asemenea, liderul AUR menţionează că aceiaşi judecători de la CCR au decis, pe 2 decembrie, validarea primului tur al alegerilor prezidenţiale.
„Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral. Trebuie acum ca totul să fie luat de la capăt – minus, foarte probabil, candidaţii care vor fi invalidaţi pe parcurs pe motiv de note informative de la serviciile secrete. Se observă din motivarea deciziei CCR de vineri că singurele ‘probe’ pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE şi Ministerul de Interne, aşa-zis desecretizate de CSAT. Nu există niciun motiv în acest moment, raţional sau emoţional, să credem că acest precedent nu va fi devenit un tipar de acţiune statală în viitoarele alegeri. (…) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale să îl împiedice sau să îl deturneze de la parcursul normal. Această atribuţie de a veghea se exercită în timpul, iar nu după alegeri”, se mai arată în contestaţia depusă la ICCJ.
Anularea prezidențialelor
CCR a decis pe 6 decembrie anularea alegerilor prezidențiale. ”Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art.146 lit.f) din Constituţie, ale art.37 alin.(1) din Legea nr.47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, şi ale art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”.
”Scopul atribuţiei constituţionale prevăzute de art.146 lit.f) este acela de a asigura respectarea principiului supremaţiei Constituţiei, prevăzut la art.1 alin.(5), pe tot parcursul scrutinului prezidenţial, precum şi a valorilor constituţionale prevăzute la art.1 alin.(3) şi art.2 alin.(1) din Constituţie, care caracterizează statul român şi pe care Preşedintele României are îndatorirea de a le respecta şi apăra. Atribuţia Curţii Constituţionale potrivit căreia «veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui», reglementată de art.146 lit.f) din Constituţie, nu poate fi interpretată restrictiv. Dispoziţiile art.146 lit.f) din Constituţie trebuie coroborate cu cele ale art.142 alin.(1) din Constituţie şi ale art.1 alin.(2) din Legea nr.47/1992, atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui neputând fi disociată de rolul Curţii Constituţionale în arhitectura constituţională, acela de garant al supremaţiei Constituţiei”, se arată în textul hotărârii CCR.
”Procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei”
Curtea adaugă că a luat act de conţinutul documentelor prezentate în şedinţa CSAT şi desecretizate.
”Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice”, scrie în document.
Potrivit sursei citate, democraţia reprezintă un element fundamental al ordinii constituţionale naţionale şi al patrimoniului constituţional european, iar dreptul la alegeri libere este unanim apreciat ca fiind expresia cea mai profundă a organizării unei societăţi democratice (a se vedea şi Decizia nr. 242 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.504 din 12 iunie 2020, paragraful 105), fiind esenţial şi determinant pentru sistemul democratic.
CCR adaugă că dreptul de a vota şi dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea şi pentru menţinerea fundamentelor unei democraţii constituţionale autentice şi efective, guvernate de preeminenţa dreptului (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 17 mai 2016, pronunţată în Cauza Karácsony şi alţii împotriva Ungariei, paragraful 141), şi sunt garantate prin Constituţie. Astfel, Curtea reţine că drepturile electorale sunt drepturi fundamentale de natură politică, reprezintă o condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor.
De asemenea, Curtea a invocat că, potrivit art.1 alin.(3) din Constituţie, România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. Acest text constituţional stabileşte în mod expres valorile pe care se fundamentează statul român, ele fiind un corolar al existenţei în timp a acestuia. De asemenea, art.1 alin.(3) din Constituţie precizează că aceste valori trebuie înţelese şi aplicate ”în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989”.
(Citește și: Presa internaţională, în regim de „breaking news” despre anularea alegerilor prezidenţiale din România)
****
Urmărește-ne pe Google News
