O majoritate a europarlamentarilor s-au pronunțat miercuri în favoarea propunerii de extindere a perioadei de finanțare aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) pentru a permite finalizarea proiectelor mature de investiții din PNRR-uri, care sunt deja în implementare.
Un raport în acest sens, realizat de europarlamentarii români Siegfried Mureșan (EPP) și Victor Negrescu (S&D), a fost subiectul unui vot în plenul Parlamentului European. Raportul a fost aprobat cu 431 de voturi pentru din 656 voturi totale exprimate de plen, iar decizia finală va fi a Comisiei, din moment ce este vorba doar despre o rezoluție votată de PE, un act fără putere juridică.
Rezoluțiile votate de Parlamentul European au doar valoare politică, indicând o presiune din partea legislativului european pe o anumită chestiune. De remarcat că modificarea condițiilor actuale din PNRR e extrem de dificilă, fiind nevoie de un vot în parlamentul fiecăruia dintre cei 27 de membri UE. Mai multe guverne au anunțat deja că se opun modificării PNRR și extinderii perioadei de implementare, care este 31 august 2026.
Doar 30% din jaloane și reforme au fost implementate. Mai există 500 mld. euro care încă nu au fost plătite de Comisie
„Votul arată un sprijin puternic pentru multele apeluri care au fost incluse în acest raport. Trebuie să recunoaștem faptul că trebuie să accelerăm procesul de implementare. Asta spunem și în raport. (…) Dar trebuie în același timp să le oferim statelor membre și beneficiarilor nivelul de flexibilitate de care au nevoie pentru a implementa proiectele”, a declarat Victor Negrescu, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, după vot.
Textul raportului a fost adoptat în luna mai de Comisia pentru bugete (BUDG) și Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON). Raportorii PE în acest dosar sunt eurodeputații români Siegfried Mureșan (PPE) și Victor Negrescu (S&D).
În intervenția sa, Siegfried Mureșan a spus că raportul pe care l-au înaintat cei doi este în esență un obiectiv, un raport factual și non-ideologic: „Scopul nostru este să analizăm ce a mers bine până acum, în implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar și care sunt lecțiile învățate, ce poate fi făcut mai bine în restul perioadei și care sunt lecțiile pentru fondurile eventuale viitoare”.
O altă concluzie a raportului privind MRR, aprobat acum în plenul Parlamentului European, este că legătura dintre reforme și investiții este prea slabă și că este nevoie ca astfel de condiționări între reforme și investiții să fie mai precise.
„Ce vreau să spun este că finanțarea unui spital nu trebuie să fie în pericol pentru că un guvern nu implementează o reformă a pensiilor sau o reformă a taxării. Legării investițiilor și reformelor e o idee bună, dar trebuie să fie proporțională, transparentă și în aceeași zonă. Asta nu s-a întâmplat. Pe viitor, Parlamentul European nu va mai accepta o legătură atât de generală și abstractă între reforme și investiții”, a spus Mureșan.
Negrescu a punctat la rândul său că în raport se vorbește despre flexibilitate și posibilitatea de a modifica planurile naționale.
Siegfried Mureșan: Sperăm ca Comisia să aleagă să fie un partener în concluzionarea cu succes a facilității și ca Comisia să nu fie un obstacol
„Cerem Comisiei și statelor membre să lucreze împreună, să implementeze prelungirea cu 18 luni pentru proiectele mature. Asta ar necesita cel mai probabil o schimbare a reglementărilor care guvernează Mecanismul de Redresare și Reziliență sau, dacă este posibil, să avem o prelungire mai scurtă printr-o ajustare tehnică. Am tot discutat despre acestea cu colegii noștri din grupurile politice pentru că scopul este să utilizăm adecvat resursele. Solicităm un transfer pentru ca proiectele neterminate să continue sub alte instrumente precum Politica de Coeziune, InvestEU sau poate viitorul Fond de Competitivitate. Inițial, această idee a fost respinsă de Comisie, dar în ultima comunicare a fost parțial luată în considerare”, a mai spus afirmat Negrescu.
Totodată, Siegfried Mureșan a mai afirmat că speră ca Comisia să aleagă să fie un partener în concluzionarea cu succes a facilității de finanțare și că speră ca Comisia să nu fie un obstacol.
„Pentru a asigura concluzionarea cu succes a acestui mecanism, propunerea noastră, adoptată de o majoritate largă astăzi, este următoarea: propunem ca după data finală inițială a facilității, care e gândită să fie 31 august 2026, propunem ca proiectele mature, care sunt eligibile și care au fost aprobate de Comisia Europeană și care sunt într-o fază de implementare să primească o perioadă suplimentară de până la 18 luni pentru a se concluziona cu succes. Trebuie ca această facilitate să nu se încheie într-o modalitate abruptă, ci ca proiectele mature să nu aibă finanțarea în pericol.
Aceasta este de astăzi poziția oficială a Parlamentului European. Pentru ca asta să se întâmple avem nevoie de schimbări legislative. Ca asta să se întâmple e nevoie ca Comisia să propună o schimbare a reglementării, pe care suntem pregătiți să o aprobăm aici, în Parlamentul European. Din acest motiv, astăzi cerem Comisiei Europene să inițieze schimbarea reglementărilor Facilității de Redresare și Reziliență. Credem că asta ar fi inclusiv în interesul Comisiei Europene – ea a propus Facilitatea, sperăm să aleagă să fie un partener în concluzionarea cu succes a acestei facilități și sperăm ca Comisia să nu fie un obstacol”, a punctat Mureșan.
Lecția: Mai multe proiecte intra-europene. PNRR-urile au sprijinit nu doar economia, dar și investițiile fix în toiul pandemiei, ca factor psihologic
În același timp, europarlamentarul a afirmat, în ceea ce privește lucrurile care se puteau face mai bine în materie de gândire și implementare a PNRR, că era nevoie de o implicare mai largă a autorităților locale și regionale.
„Această facilitate nu trebuie să fie o unealtă politică, ci implementată cu implicare largă la nivel local și regional, unde se știe care sunt prioritățile. Și am fi vrut mai multe proiecte intra-europene – din păcate, fiecare guvern s-a gândit național și deși sunt posibile proiecte mari, de infrastructură sau energie, guvernele nu le-au inclus în planurile naționale. Pe viitor ar fi util să avem mai multe proiecte intra-europene”, a afirmat Siegfried Mureșan.
Potrivit acestuia, când vine vorba despre impactul pozitiv al MRR, anunțul pachetului masiv de investiții a sprijinit deciziile de investiții din mediul privat, ca factor psihologic, în timp ce la 5 ani de la debutul programului se văd rezultate palpabile precum investiții în infrastructură sau spitale.
„În mod clar, de la început, Facilitatea de redresare și reziliență a avut un impact pozitiv asupra pieței muncii și creșterii economice în Europa. A fost propus imediat după pandemia generată de Covid, în mai 2020, și a avut la vârful pandemiei un efect psihologic pozitiv asupra investitorilor, piețelor – convingerea că 800 de miliarde de dolari vor fi disponibile pentru investiții a permis investițiile private să continue și să ajute economia. Al doilea merit e reprezentat de investițiile concrete finanțate: vedem spitale construite, autostrăzi construite și drumuri modernizate, vedem multe școli care sunt digitalizate, modernizate cu fonduri UE”, a mai declarat Siegfried Mureșan.
(Citește și: ”România a încasat 1,3 mld. euro din PNRR, pe cererea de plată nr. 3 – 870 mil. euro rămân suspendate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
