Comisia Europeană a aprobat, marți, solicitarea Poloniei de a folosi aproape 6 miliarde de euro din fondurile post-COVID pentru finanțarea proiectelor de apărare.
„Polonia va fi prima țară care va investi miliarde din Planul național de redresare (echivalentul PNRR din România, n.r.) în securitate și apărare. Negocierile de succes au deschis calea, iar alte țări încearcă acum să ne urmeze exemplul”, a scris pe X Jan Szyszko, secretar de stat în Ministerul Fondurilor și Politicii Regionale de la Varșovia, după decizia Comisiei.
Polonia a primit aproape 60 de miliarde de euro – din care 25,3 miliarde sunt granturi – din planul de 650 de miliarde de euro al Comisiei, Mecanismul pentru redresare și reziliență, care vizează relansarea economiilor afectate de COVID în întreaga UE. Fondurile, acordate atât sub formă de granturi, cât și de împrumuturi, trebuiau să fie investite în sectoare și inițiative menite să facă economia blocului mai rezilientă, durabilă, verde și digitală. Statele membre UE au obligația de a prezenta planuri naționale de redresare și reziliență care să prezinte reformele și investițiile, iar banii trebuie cheltuiți până la sfârșitul anului 2026.
Cu toate acestea, fondurile s-au dovedit dificil de asimilat pentru unele state membre, din cauza blocajelor birocratice, a schimbării priorităților politice și a inflației ridicate, care au încetinit și mai mult procesul. Statele membre au fost însă autorizate să prezinte planuri revizuite, ceea ce a făcut Polonia la 30 ianuarie, propunând introducerea unei noi măsuri pentru a crea o injecție de capital în Fondul pentru securitate și apărare.
După ce Comisia Europeană a aprobat măsura, un purtător de cuvânt al Executivului UE a declarat, pentru Euronews, că activitățile legate de apărare pot fi aliniate la obiectivul instrumentului de promovare a creșterii durabile și de consolidare a rezilienței statelor membre, cu condiția să nu încalce limitările prevăzute la articolul 41 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Articolul 41 reglementează finanțarea politicii externe și de securitate comună, care include politica de apărare a Uniunii. Alineatul (2) prevede că cheltuielile rezultate din măsuri cu implicații militare sau de apărare sunt excluse în mod expres de la finanțarea din bugetul UE.
„Sprijinul din Mecanismul pentru redresare și reziliență pentru sectorul apărării poate include finanțarea extinderii capacității industriale, dezvoltarea tehnologică a produselor de apărare, precum și investiții care servesc atât scopurilor civile, cât și militare, cum ar fi infrastructura de transport”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Cu un PIB de peste 800 de miliarde de euro în 2024 – în creștere de aproape 3% față de anul precedent – Polonia și-a permis să își ia partea de povară bugetară în NATO și cheltuiește cel mai mare procent din PIB său pentru cheltuielile de apărare – 4,7% anul acesta.
(Citește și: „ANALIZĂ / Polonia, vârful de lance al înarmării UE pe flancul estic: Strategia simplă a țării care a găsit soluția de finanțare a unei armate de zeci de miliarde pentru a se dezvolta economic”)
(Citește și: „SAFE – aprobat la Bruxelles: 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărarea europeană. Ce are de făcut România pentru a primi un împrumut de peste 5 miliarde de euro”)
***
Urmărește-ne pe Google News
