VIDEO / Alexandru NAZARE, Ministrul Finanțelor: Pregătim aplicația Buget.NG care va prelua, digital, datele de la fiecare Minister – Vom avea în sfârșit o aplicație digitală pe care să lucrăm Bugetul de stat

5 noiembrie, 2025

Ministerul Finanțelor pregătește aplicația Buget.NG care va prelua, digital, datele legate de bugetul anului 2026 de la fiecare Minister în parte astfel încât să avem o aplicație digitală pe care să fie lucrat Bugetul de stat, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Declarațiile au fost făcute la conferința anuală „Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei”, organizată marți de Conferințele CDG și Academia de Studii Economice (ASE). Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

„Ministerul Finanțelor pregătește aplicația Buget.NG care practic va prelua, digital, datele legate de bugetul anului 2026 de la fiecare Minister în parte. Deci fiecare ministru și fiecare minister va încărca date în această aplicație și vom avea în sfârșit o aplicație digitală pe care să lucrăm Bugetul. A fost o dorință de-a mea din 2021. Am pornit acest proiect în 2021 și l-am pornit din cauză că, la momentul când am făcut bugetul atunci în 2021 – a durat vreo 3 luni să facem bugetul atunci – trebuia să aștept o zi jumătate-două până când rulam o nouă versiune în sistem. Și mi s-a părut, la vremea respectivă, că nu mai putem să așteptăm atât de mult să rulăm versiuni sau scenarii din buget pentru că nu era nimic digitalizat.
Și atunci am pus niște bani în PNRR pentru acest proiect de aplicație digitală și proiectul abia acum se finalizează, după câțiva ani buni. Când am revenit la minister am aflat în ce stadiu este și l-am accelerat cât se poate de mult, astfel încât la sfârșitul acestui an să avem un prim pilot și Ministerele să înceapă să folosească această aplicație. Nu este vorba numai despre viteză, ci și despre transparență pentru că toate datele sunt introduse digital și este cu totul altceva când ai datele introduse digital și poți să faci operațiuni direct în platformă și nu mai folosești hârtie între ministere. Acest lucru ne va ajuta foarte mult”, a explicat Nazare.

Acesta a vorbit și despre perioada de tumult din vară, când România a fost obligată să majoreze taxe și impozite pentru a evita o retrogradare a ratingului suveran în categoria „junk”.

Redăm în continuare principalele declarații:

Sunt onorat să fiu împreună cu dvs. astăzi, într-un moment deosebit de important pentru România, aș putea spune. În primul rând, la un pic peste 100 de zile de la învestirea Guvernului suntem într-o cu totul altă realitate, cred eu, față de realitatea pe care o parcurgeam în vară, în iunie-iulie, când discutam despre un posibil downgrade, o pierdere a calificativului de investiții, moment în care ne uitam la analiza agenției Fitch din august și ne gândeam… Cel puțin în agenda publică apăreau tot felul de mesaje legate de ce s-ar putea întâmpla dacă Fitch ne downgradează. Adevărul este că un downgrade, la acel moment, ar fi avut niște efecte devastatoare pentru economie, pe toate planurile, foarte greu de evaluat (precis) la acest moment.

Ce s-a întâmplat până la urmă: am avut o analiză anticipată de la S&P, cu 2 săptămâni înainte de publicarea analizei Fitch, care ne-a menținut ratingul. Și Fitch și Moody’s ne-au menținut ratingul, după care S&P a venit cu raport final în care ne-a menținut ratingul. Deci, practic, 4 validări consecutive ale ratingului, ceea ce bineînțeles că stabilizează aceste rapoarte și aceste mesaje din partea pieței, a agențiilor, stabilizează finanțele publice din România, din această perspectivă. Bineînțeles că nu ar trebui să ne mulțumim să fim pe ultima clasă de rating, dar în situația în care eram nu aveam cum să ne setăm alt obiectiv, decât să rămânem acolo. Obiectivul nostru trebuie să fie, permanent, să ne creștem ratingul. Cu cât îl creștem, cu atât scad costurile de finanțare ale României, cu atât scad costurile private de finanțare și cu atât crește economia (și scade inflația – n.r.). Este un argument extrem de important pentru finanțarea privată a economiei. De aici conlucrarea între stat și privat și practic acest indicator al ratingului reflectă întregul efort al statului, al guvernului și performanța pe toate palierele.

Ce s-a întâmplat în aceste luni este că am restabilit relația de încredere cu agențiile de rating și cu Comisia Europeană pentru că tot atunci, în lunile acelea, discutam despre o posibilă suspendare a fondurilor europene – care nu era doar posibilă sau probabilă, ea se materializase deja, scriptic, în adrese. Se formalizase între Comisia Europeană și Consiliul ECOFIN, între Consiliu și Parlamentul European, mai departe. S-a și materializat – scrisoarea a fost transmisă de la Consiliu către Parlament și a intrat în procedura efectivă de discuție în Parlamentul European, perspectiva macro-condiționalitate, iar riscurile erau destul de clare: 10% din angajamentele pe fonduri europene pentru 2026. Nu mai suntem, astăzi, în acel pericol. În pericolul în care să fim sancționați pentru 2026 și sper ca imediat după Consiliul Miniștrilor de Finanțe (ECOFIN) din 13 noiembrie și după evaluarea Comisiei Europene CFIN de la sfârșitul lunii noiembrie să avem și un diagnostic oficial din partea Parlamentului și din partea Comisiei în privința acestei proceduri.

De ce spun asta: pentru că pe 13 noiembrie sunt 2 lucruri importante care se întâmplă. Primul, faptul că avem o evaluare asupra situației macro din România, în procedura de deficit excesiv. Este foarte importantă această evaluare, noi am transmis un raport – România nu a mai transmis în acest an un raport deși era cerut, în ianuarie, în aprilie a tot fost cerut acest raport. Noi l-am trimis, la timp de această dată, deci am intrat într-o relație de normalitate cu ECFIN-ul pe acest subiect, iar în acest Consiliu de pe 13 noiembrie va fi evaluat acest raport, pe de o parte, și mă aștept la o evaluare pozitivă. Cât de pozitivă se poate în condițiile date pentru că intrăm într-o nouă logică în care comunicăm cu Comisia: când ni se cere un raport îl transmitem, când avem lucruri de livrat le livrăm, când promitem lucruri le facem. Iar al doilea lucru foarte important se referă la aprobarea PNRR.

Nu am tratat această aprobare a PNRR ca un act formal. Nu am ratat nicio posibilitate la vreunul din aceste ECOFIN-uri, inclusiv la cel informal de la Copenhaga, să nu vorbesc cu toți miniștrii de Finanțe (din UE) despre ce facem noi în privința renegocierii PNRR. Pentru că trebuie să ne asigurăm că nu vom avea din partea niciunei țări, din partea niciunui ministru, nu vom avea pe 13, asupra proiectului nostru de PNRR renegociat, niciun fel de comentariu. Orice fel de comentariu poate să transforme un act formal într-o problemă și nu vrem să se întâmple acest lucru. Am comunicat, inclusiv în parteneriat cu Ministerul Fondurilor, eu pe zona ECFIN și ministrul Pîslaru pe zona Recover, astfel încât acest PNRR renegociat să fie aprobat și din momentul în care este aprobat să declanșăm, în paralel, o altfel de atitudine. Odată renegociat și clarificate proiectele care rămân pe împrumuturi și care pe granturi, chestiune de mare dificultate în aceste luni, va fi mult mai clar ce avem de făcut, în privința livrării de resurse către aceste proiecte. Mai avem 10 luni de zile (din PNRR) și este esențial în aceste 10 luni de zile să cheltuim banii, cât mai mult din banii pe care îi avem la dispoziție și de acest lucru depinde inclusiv performanța din acest an și din 2026. Iar ministerele de linie trebuie să se mobilizeze masiv în acest sens și împreună cu Ministerul Fondurilor suntem deciși să cooperăm.

Este extraordinar de bine că avem un tablou de bord ca să știm unde suntem și cât am absorbit în orice moment. În paralel, Ministerul Finanțelor pregătește aplicația de Buget care practiv va prelua, digital, datele legate de bugetul anului 2026 de la fiecare Minister în parte. Deci fiecare ministru și fiecare Minister va încărca date în această aplicație și vom avea în sfârșit o aplicație digitală pe care să lucrăm Bugetul. A fost o dorință de-a mea din 2021. Am pornit acest proiect în 2021 și l-am pornit din cauză că, la momentul când am făcut bugetul atunci în 2021 – a durat vreo 3 luni să facem bugetul atunci – trebuia să aștept o zi jumătate-două până când rulam o nouă versiune în sistem. Și mi s-a părut, la vremea respectivă, că nu mai putem să așteptăm atât de mult să rulăm versiuni sau scenarii din buget pentru că nu era nimic digitalizat. Și atunci am pus niște bani în PNRR pentru acest proiect de aplicație digitală și proiectul abia acum se finalizează, după câțiva ani buni. Când am revenit la minister am aflat în ce stadiu este și l-am accelerat cât se poate de mult, astfel încât la sfârșitul acestui an să avem un prim pilot și Ministerele să înceapă să folosească această aplicație. Nu este vorba numai despre viteză, ci și despre transparență pentru că toate datele sunt introduse digital și este cu totul altceva când ai datele introduse digital și poți să faci operațiuni direct în platformă și nu mai folosești hârtie între ministere… Acest lucru ne va ajuta foarte mult.

Repet, mari câștiguri când vorbim de încredere. Am restabilit relația de încredere cu piețele și acest lucru se vede inclusiv în privința dobânzilor: am avut pentru prima oară în acest piața internă la sub 7%. 6,98% – este în continuare mult, dar e un semnal. E prima oară în acest an când coborâm sub 7% ca dobândă. Am restabilit relația cu Comisia. S-a văzut din vizita comisarului Dombrovskis la București, s-a văzut din mesajele pe care le transmite Comisia, s-a văzut din modul în care am renegociat PNRR, din atitudinea Comisiei în renegocierea jaloanelor. Acest lucru ne ajută foarte mult.

Acum trebuie să ne concentrăm pe ce facem din 2026 încolo. În primul rând, după Consiliul ECOFIN din 13 noiembrie va trebui să începem construcția bugetului pe 2026 care nu va fi deloc un exercițiu simplu, pentru că presiunile pe investiții sunt foarte mari. Noi și la rectificarea din acest an am proiectat spațiu de investiții de 152 de miliarde de lei. Este mult și am vrut să menținem nivelul investițiilor cât de ridicat posibil astfel încât toate ministerele care aveau investiții să nu sufere în momentul în care am prioritizat resursele la rectificare. Am acordat resurse tuturor ministerelor, mai ales pentru zona de împrumuturi din PNRR care era epuizată la luna august. Vorbim aici de Ministerul Dezvoltării, de Ministerul Transporturilor, de Ministerul Mediului și Ministerul Economiei – au acești bani acum la dispoziție astfel încât sumele prognozate pentru 2025 să fie și cheltuite. Deci următorul pas este Consiliul ECOFIN și construcția unui buget pe alte premise, pe premise realiste. Un buget autentic care să arate exact situația în care ne aflăm și care să prioritizeze PNRR-ului. 2026 trebuie să fie anul PNRR, în care să ne concentrăm cu toții să absorbim acești bani. Iar la sfârșitul acestui exercițiu să tragem lecțiile de care avem nevoie astfel încât din momentul de concepție, de design a unui program, să-l construim ca să nu mai ajungem în această situație. Să nu mai ajungem să avem întârzieri, tăieri de fonduri foarte mari cum am avut în această renegociere – sunt 7 miliarde de euro pe care România i-a pierdut. Să nu ne mai putem vreodată în această situație. Trebuie să ne învățăm această lecție și să o învățăm din momentul în care planificăm un program. Foarte bine că ministrul Fondurilor a evidențiat acest lucru în privința viitorului cadru multianual. Trebuie să tragem aceste lecții pentru că, altfel, vom ajunge, repetitiv, fix în același punct. Dacă nu gândim lucrurile cu ani înainte, dacă nu le așezăm în acord cu nevoile reale ale economiei noastre, și în consultare cu tot ce înseamnă privat, piața privată, business, care are nevoie de acești bani și trebuie să îi oferim, mai ales acolo unde sunt nevoile esențiale ale noastre, atunci nu o să reușim și nu o să trecem peste acest blocaj care a fost la începutul acestui program și chiar pe parcursul PNRR-ului.

Lucrurile pleacă în primul rând de la o recunoaștere a problemei. Acestea au fost problemele și așa încercăm să le depășim. Mulțumesc și eu ministrului Fondurilor Europene pentru efortul pe care l-a făcut în construcția acestor memorandumuri, în prioritizarea proiectelor și în presiunea pe care o pune pe fiecare ordonator în parte pentru a crește absorbția.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Întrebare din sală: Istoria ne învață că este un foarte bun predictor pentru viitor. Ce am putea învăța din modul în care s-au desfășurat lucrurile până acum și cum putem face ca asemenea lucruri să nu se mai întâmple, referitor la modul deficitar în care nu au fost organizate finanțele publice, lipsa mecanismelor de calcul, de previziune, poate unele modalități foarte superficiale de alocare a fondurilor. Și încă o întrebare: este adevărat că nu trebuie să ne uităm în grădina altora, dar poate putem învăța. Italia, deși avea un credit financiar extraordinar de bun, totuși, după o ușoară scădere, nu numai că a revenit dar a avut un credit și mai bun. Cum putem și ce putem învăța din această revenire foarte bună a Italiei?

Răspuns:

Cred că ar fi trebuit să acordăm o mult mai mare atenție pe componenta de împrumut a PNRR, să utilizăm componenta de împrumut pentru nevoie de investiții din zona privată. Italia și Grecia, încă din 2021, și-au proiectat programele încercând să maximizeze zona de împrumut spre zona de privat. Adică să gândească tot felul de programe pentru zona privată din banii care proveneau din împrumut.

Cred că un exemplu foarte concret despre ce am făcut altfel acum s-a și materializat. Dacă nu am fi cooperat, ministerele, nu am fi putut avea astăzi Autostrada Moldovei finanțată din fonduri nerambursabile. Ceva ce nu am reușit în 2021. Ce nu am reușit la nicio renegociere din 2021 până astăzi. Adică să punem argumentele strict legate de fonduri împreună cu cele legate de spațiul fiscal, de proiecție, de traiectorie fiscal-bugetară. Le-am pus împreună. Și când le-am pus împreună laolaltă și au funcționat bine împreună, am putut să argumentăm împreună că Autostrada Moldovei trebuie să intre pe grant și că Comisia Europeană are toate motivele să o accepte pe grant și să o considere inclusiv de la începutul anului 2025 pe grant. Astfel că avem prima autostradă finanțată pe fonduri nerambursabile din PNRR și cred că avem toate șansele ca aceasta să se finalizeze la finalul anului 2026. Și nu e vorba doar de această autostradă, e vorba și de Valul Renovării și de toate proiectele pe care le-am gândit să fie relocate, care practic prin relocare au creat spațiile fiscale pentru a putea acoperi alte nevoi de finanțare pe aceste programe. E doar un mic exemplu, dar nu putem construi programe fără sincronizare de argumente, fără o coordonare. La momentul 2021, Ministerul Finanțelor nu a fost inclus în construcția PNRR. Dar acum, cu toate…Nu înseamnă că suntem aliniați în opinii pe absolut toate subiectele, e foarte greu să facem acest lucru, dar cel puțin mergem în aceeași direcție și deja primele rezultate s-au materializat prin această negociere.

Întrebare din online: Aveți dl. ministru un studiu care să arate impactul fiscalității asupra afacerilor din România?

Răspuns:

Nu e vorba de un studiu, e vorba de o obișnuință de a face studii. E vorba de o obișnuință a relației, atât a Ministerului de Finanțe, cât și a ANAF-ului, de a lucra cu zona academică, de a avea o relație de lucru normală, constantă, permanentă, de a construi împreună cu mediul academic. Am făcut în acest sens un colegiu academic încă de 3 luni, în Minister, în care am luat toate universitățile de business din România tocmai pentru a construi o cu totul altă relație cu mediul academic. Pentru că această deconectare între Guvern și mediul academic a avut din punctul meu de vedere efecte pe care le vedem cu toții. Cu cât reușim pe subiecte importante unde chiar e nevoie de input tehnic important, atât ANAF-ul cât și Ministerul de Finanțe va lucra și lucrează deja prin Colegiul academic pe care l-am creat pentru a avea studii de impact, studii legate de lucrurile pe care vrem să le facem în viitor. Aceste lucruri le discutăm acolo. Nu e vorba doar de un subiect anume, ci de un alt mod de lucru.