Țările membre ale Uniunii Europene care intenționează să construiască noi reactoare nucleare trebuie să investească aproximativ 241 mld euro până în 2050, conform calculelor Comisiei Europene.
Această investiție cuprinde doar costul reactoarelor nucleare convenționale de mare putere anunțate în planurile energetice a jumătate dintre statele membre UE. Suma nu include însă investițiile programate pentru construirea de reactoare modulare mici (SMR), reactoare modulare avansate (AMR) sau microreactore, precum și sumele alocate cercetării în domeniul fuziunii nucleare.
Unele țări din UE au reevaluat centralele nucleare, dar numai pentru construirea de SMR și alte tehnologii nucleare avansate – dar nu reactoare nucleare convenționale cu puteri mari. Acestea vor necesita investiții suplimentare de zeci de miliarde de euro.
Cele 241 de miliarde de euro sunt destinate atât prelungirii duratei de viață a reactoarelor existente, cât și pentru construirea de noi reactoare convenționale, arată Comisia Europeană în cea mai recentă evaluare a nevoilor de investiții în domeniul nuclear până în 2050.
Deși Germania, cea mai mare economie a UE, a renunțat la energia nucleară în 2023, alte țări UE consideră energia nucleară o parte importantă a strategiilor de decarbonizare, competitivitate industrială și securitate energetică.
La nivelul anului 2023, în 13 state membre UE funcționau centrale nucleare care au produs 22,8% din totalul energiei electrice. Se preconizează că capacitatea nucleară instalată în UE va crește de la 98 GW în acest an la aproximativ 109 GW până în 2050.
Comisia se așteaptă ca peste 90% din energia electrică din UE în 2040 va fi produsă din surse cu emisii reduse de carbon, în principal regenerabile, completate de energia nucleară.
„Pentru a realiza cu adevărat tranziția către o energie curată, avem nevoie de toate soluțiile energetice cu emisii zero și reduse de carbon”, a declarat Dan Jørgensen, comisarul pentru energie și locuințe.
Multe țări ale UE au elaborat planuri de creștere a capacității energiei nucleare sau chiar de revenire la energia nucleară după decenii de absență a producției nucleare, deoarece doresc să reducă importurile de combustibili fosili și să atingă obiectivele de reducere a emisiilor prin utilizarea energiei nucleare.
Unele țări ale UE iau în considerare revenirea la energia nucleară după patru decenii – cele mai recente exemple includ Danemarca și Italia, care analizează reactoare modulare mici (SMR) pentru a completa producția de energie regenerabilă.
Se consideră că aceste reactoare sunt mai simple și mai ieftine de construit și instalat. Datorită dimensiunilor lor mai mici, este posibilă instalarea SMR-urilor pe amplasamente care nu sunt potrivite pentru reactoare mai mari. De asemenea, se așteaptă ca acestea să fie mai accesibile și mai rapid de construit decât reactoarele convenționale, deși costurile și termenele reale nu au fost încă pe deplin dovedite. SMR-urile pot fi, de asemenea, construite incremental pentru a satisface cererea tot mai mare de energie.
Însă investiția în SMR-uri se adaugă la cei 241 mld euro, estimarea UE pentru reactoarele convenționale de mare putere.
În concluzie, prețul ambițiilor nucleare ale Europei va fi mult mai mare. Deși tehnologia SMR este promițătoare, este puțin probabil ca aceasta să fie disponibilă comercial înainte de anii 2030, iar reactoarele convenționale de mare amploare se confruntă de regulă cu mari întârzieri ale punerilor în funcțiune și cu mari depășiri de costuri.
De asemenea, Europa dorește să continue cercetările pentru obținerea unei reacții controlate de fuziune nucleară – opusul fisiunii nucleare utilizate în reactoarele, mici sau mari, actuale.
Proiectul european emblematic ITER cu sediul în Franța, este cel mai mare laborator din lume pentru cercetarea fuziunii nucleare, menit să demonstreze fezabilitatea comercială a fuziunii.
„Este foarte important să cuprindem investițiile suplimentare în ITER și fuziune în general într-o acțiune europeană mai amplă, care vizează stăpânirea reacției de fuziune nu doar ca temă de cercetare, ci și ca instrument pentru independența energetică pe termen lung, decarbonizare, precum și competitivitatea industrială europeană pe termen scurt”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Într-un pas înainte către experimentele de fuziune nucleară, start-up-ul german Proxima Fusion a anunțat luna aceasta atragerea unei runde de finanțare de 150 de milioane de dolari – cea mai mare investiție privată în fuziune din Europa de până acum.
Cititi si: SUA și UE relansează construcția de centrale nucleare. Pas înainte și pentru Doicești
***
Urmărește-ne pe Google News
