Dezastrul de la Fukushima a afectat negativ energia nucleară și industria uraniului la nivel mondial, după ce valurile de tsunami au inundat complexul nuclear Fukushima Daiichi din Japonia, pe 11 martie 2011.
Tsunami-ul, declanșat de un cutremur major în largul mării, a dezactivat sistemele de răcire ale centralei, provocând supraîncălzirea și topirea parțială a trei reactoare, cu eliberări ulterioare de materiale radioactive în aer și ocean.
Astfel, după catastrofa nucleară din Japonia, Germania, Belgia și Italia au decis să elimine treptat energia nucleară sau să oprească extinderile planificate, în timp ce Spania și Elveția au ales să nu mai construiască noi centrale.
În Japonia, contribuția energiei nucleare la generarea de energie electrică a scăzut dramatic, centralele pe cărbune umplând golul de producție de energie electrică.
Catastrofa nucleară și-a pus amprenta și asupra pieței uraniului și asupra companiilor care explorează și exploatează combustibilul nuclear. După Fukushima, scăderea cererii a dus la scăderea prețului uraniului, piața atingând un minim de aproape 30 de dolari/livră la mijlocul anului 2014.
După 2022, povestea se schimbă. Stimulați de cererea reînnoită de energie nucleară și de o creștere a prețurilor pentru oxidul de uraniu după invazia Rusiei în Ucraina, minerii de uraniu au început să relanseze proiectele de extragere a uraniului care fuseseră suspendate.
Uraniul a atins un maxim al ultimilor 10 ani de 105,49 dolari/livră pe 29 ianuarie 2024 și a închis anul trecut cu un preț spot de 72,63 dolari și un preț pe termen lung de 80,50 dolari, potrivit companiei canadiene de minerit de uraniu Cameco.
Contractele futures pentru uraniu au crescut la 72 de dolari pe livră la sfârșitul lunii mai, cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, prelungind revenirea de la minimele ultimelor 18 luni din martie, deoarece posibilitatea unui sprijin politic pentru sectorul nuclear a devenit tot mai clar, spune Trading Economics.
În ciuda scepticismului din unele cercuri cu privire la siguranța energiei nucleare, sunt la fel de mulți care cred că este o formă relativ benignă de energie, necesară pentru a obține tranziția de la combustibili fosili la surse regenerabile. Energia nucleară, susține adepții ei, nu produce emisii de CO2, și nici nu suferă de problema imprevizibilității energiei eoliene și solare.
Unul dintre cei mai recenți susținători ai energiei nucleare este președintele american Donald Trump.
Săptămâna trecută, președintele SUA a semnat ordine executive prin care se angajează să extindă capacitatea de producție de energie nucleară de la aproximativ 100 de gigawați în 2024 la 400 GW până în 2050.
„Sunt necesare acțiuni rapide și decisive pentru a relansa industria nucleară a Americii și a asigura securitatea noastră națională și economică prin creșterea producției de combustibil nuclear, securizarea lanțurilor de aprovizionare pentru energie nucleară civilă, scurtarea perioadei pentru autorizarea reactoarele nucleare avansate și pregătirea forței de muncă pentru a restabili dominația energetică a Americii și a bătători calea noastră către un viitor energetic mai sigur și independent”, citează publicația World Nuclear News din ordinul executiv „Renașterea bazei industriale nucleare”.
„Acțiunile executive din această săptămână ne vor ajuta să atingem acest obiectiv în patru moduri.
În primul rând, vom valorifica pe deplin laboratoarele noastre naționale ale Departamentului Energiei (DOE) pentru a crește viteza cu care testăm noile modele de reactoare nucleare. Există o mare diferență între un reactor de hârtie și un reactor practic. Singura modalitate de a acoperi acest decalaj – înțelegerea provocărilor care trebuie depășite pentru a aduce reactoarele pe piață și construirea încrederii publicului în implementarea lor – este testarea și evaluarea reactoarelor demonstrative.
În al doilea rând, pentru securitatea noastră națională și economică, vom valorifica Departamentele Apărării și Energiei pentru a construi reactoare nucleare pe terenuri deținute de guvernul federal. Acest lucru va susține nevoile critice de securitate națională care necesită surse de energie fiabile, de înaltă densitate, invulnerabile la amenințări externe sau defecțiuni ale rețelei.
În al treilea rând, pentru a reduce sarcinile de reglementare și a scurta termenele de acordare a licențelor, solicităm NRC să se supună unor schimbări culturale ample și unei reforme de reglementare, care să impună emiterea unei decizii privind licența de reactor în termen de 18 luni. Acest lucru va reduce incertitudinea de reglementare, menținând în același timp siguranța nucleară.
De asemenea, vom reconsidera utilizarea limitelor de radiații care nu sunt bazate pe știință, sunt imposibil de atins și nu sporesc siguranța poporului american”, scrie pe site-ul Casei Albe.
În prezent, în Statele Unite funcționează 54 de centrale nucleare, iar 28 de state au cel puțin un reactor. Potrivit Agenției de Informații Energetice (EIA), Unitatea 3 de la Centrala Electrică Alvin W. Vogtle din Georgia a intrat în funcțiune la 31 iulie 2023, ca parte a unui proiect de extindere a capacității. Aceasta are o capacitate instalată de producție a energiei electrice de 1.117 megawați (MW).
Unitatea 4, un reactor cu apă ușoară presurizată Westinghouse AP1000, a început operațiunile comerciale în aprilie 2024. Acum este cea mai mare centrală nucleară din Statele Unite, cu patru reactoare și o capacitate totală netă de producție a energiei electrice de 4.536 MW.
În același timp, în Europa, locul de naștere al mișcăriilor antinucleare, a existat și o regândire a energiei nucleare, pe măsură ce țările urmăresc o mai mare independență energetică.
După cum relatează CNBC, în ultimele săptămâni, Danemarca a anunțat planuri de a reconsidera o interdicție de 40 de ani asupra energiei nucleare, ca parte a unei schimbări majore de politică, Spania ar fi semnalat o deschidere pentru a revizui închiderea centralelor sale nucleare, iar Germania pare că a început să regândească renunțat la opoziția de lungă durată față de energia atomică.
Danemarca a interzis utilizarea energiei atomice în 1985. Este important de subliniat că guvernul danez nu ia în considerare revenirea la centralele nucleare tradiționale. Mai degrabă, țara scandinavă, puternic axată pe surse regenerabile, a declarat la mijlocul lunii mai că intenționează să analizeze potențialele beneficii și riscuri ale noilor tehnologii nucleare avansate, cum ar fi reactoarele modulare mici (SMR), pentru a completa tehnologiile solare și eoliene.
Ministrul spaniol pentru Mediu a declarat la sfârșitul lunii aprilie că, deși guvernul continuă planurile de oprire a reactoarelor nucleare în următorul deceniu, nu pot fi excluse prelungiri și după 2035.
Declarația ministrului Sara Aagesen a urmat unei pene catastrofale de curent care a afectat o mare parte din Spania, Portugalia și sudul Franței.
Germania, care a închis ultima dintre cele trei centrale nucleare rămase în 2023, și-a retras recent obiecția față de eforturile Franței de a se asigura că energia nucleară este tratată la egalitate cu sursele regenerabile în legislația UE, a relatat Financial Times pe 19 mai, citând oficiali francezi și germani.
Centrala nucleară de la Doicești, un pas înainte
Compania NuScale Power Corporation, start-up de tehnologie nucleară avansată bazată pe reactoare modulare mici (SMR), a anunțat astăzi că a primit licența din partea Comisiei pentru Reglementare Nucleară a SUA (NRC) pentru noul său reactor NuScale Power cu putere mărită la 77 MW, arată NuScale într-un comunicat de presă.
„Suntem încântați că NRC a aprobat a doua noastră cerere de aprobare standardizată (SDA), de data aceasta pentru designul de 77 MW. Este un moment istoric nu doar pentru NuScale, ci pentru întreaga industrie, pe măsură ce noi și ENTRA1 ne apropiem de satisfacerea cererii tot mai mari de energie curată”, a declarat John Hopkins, președinte și CEO al NuScale.
Nuclearelectrica a salutat momentul
Cum acest tip de SMR este cel care urmează să fie amplasaat în viitoarea centrală nucleară din România, Nuclearelectrica a salutat momentul.
“Nuclearelectrica salută anunțul făcut de compania NuScale Power privind obținerea aprobării din partea Comisiei pentru Reglementare Nucleară a SUA (NRC) pentru designul standard al reactorului modular mic NuScale de 250 MWt (77 MWe). Decizia confirmă faptul că acestă tehnologie îndeplinește toate cerințele de siguranță prevăzute de legislația americană și marchează o etapă esențială în drumul către implementarea concretă a SMR-urilor.
Pentru România și proiectul de la Doicești, bazat pe tehnologia NuScale, acest moment reprezintă o validare tehnologică majoră și o confirmare a direcției strategice asumate împreună cu partenerii noștri din SUA. Prin dezvoltarea reactoarelor modulare mici, România își consolidează poziția de lider regional în tranziția energetică, contribuind la securitatea energetică, decarbonizarea sistemului energetic și dezvoltarea industriei nucleare cu valoare adăugată”, a anunțat compania românească.
Proiectul SMR din România
Centrala nucleară de la Doicești ar urma să fie echipată cu șase reactoare mici modulare (SMR) cu tehnologie dezvoltată de NuScale, cu o capacitate totală de 462 MW, pe terenul fostei centrale pe cărbune, care a fost cumpărat inițial de firma Nova Power and Gas, controlată de omul de afaceri Teofil Mureșan, care a intrat în asociere cu Nuclearelectrica în firma RoPower Nuclear pentru a dezvolta proiectul. Centrala ar urma să fie finalizată după anul 2030, iar costurile nu sunt cunoscute încă.
***
Urmărește-ne pe Google News
