Contribuția diferitelor ramuri economice la formarea Produsului Intern Brut (PIB) al României în 2024 relevă gradul relativ redus de sofisticare al economiei.
Printre cele mai importante concluzii ale comparației surselor de formare a PIB-ului cu situația din alte state europene se numără:
- ponderea agriculturii la formarea PIB este mult mai ridicată decât în statele cu sectoare agricole puternice (din cauza dimensiunii mari a agriculturii de subzistență);
- industria prelucrătoare este sub media UE, iar industria în ansamblu are un aport mai redus la PIB decât în celelalte state din regiune;
- IT&C are o contribuție mare la formarea PIB, dar un grad redus de inovare (mult outsourcing);
- serviciile publice sunt printre cele mai slabe din UE, cel puțin prin prisma ponderii lor în PIB.
România are a treia cea mai mare pondere a agriculturii la formarea PIB din UE/ Statele cu agricultură dezvoltată au ponderi semnificativ mai reduse
România se află pe locul al treilea în UE la ponderea agriculturii în PIB. Aceasta a avut o contribuție de 3,3% în PIB-ul din 2024, de două ori mai mult decât media UE, de 1,6%, potrivit datelor Eurostat.
Totuși, România nu se remarcă drept un jucător agricol european. Conform celor mai recente date Eurostat (din 2023), România s-a clasat pe locul 7 în Uniunea Europeană în ceea ce privește valoarea producției agricole. . Valoarea totală a producției agricole a României a fost de aproximativ 20,6 mld. euro, ceea ce reprezintă aproximativ 3,8% din producția agricolă totală a UE.
Ponderea mare în PIB este explicată de agricultura de subzistență – Potrivit INS și Eurostat, peste 65% din exploatațiile agricole sunt de subzistență sau semi-subzistență, adică produc în principal pentru consumul propriu și vând puțin sau deloc pe piață. România are peste 3 milioane de exploatații agricole, dar peste 75% dintre acestea nu sunt active economic în sens comercial.
Surprinzător, Franța – cel mai mare producător agricol din UE – este abia pe locul 17 la nivel european, cu o pondere de 1,4% din PIB, sub media UE.
Similar, Țările de Jos, al doilea cel mai mare exportator de produse agricole din lume (după SUA) – cu exporturi de 128,9 mld. euro în 2024 – au o pondere a agriculturii de doar 1,7% din PIB. Cu toate că Olanda nu se bucură de un teritoriu prea generos, se remarcă printr-o tehnologie agricolă avansată, utilizând sere high-tech, agricultură de precizie și inovații în domeniul geneticii plantelor pentru a maximiza randamentele pe suprafețe mici.
Totodată, cu toate că Germania contribuie cu aproximativ 13-14% din producția agricolă totală a UE, imediat după Franța (17-18%), ponderea agriculturii în PIB-ul celei mai mari economii UE este de doar 0,8%, al patrulea cel mai mic procent din UE.
Statele din regiune, respectiv din Europa Centrală și de Est (ECE), au de asemenea ponderi mari al agriculturii în PIB, peste media UE.
Industria prelucrătoare din România nu mai ține pasul cu UE
Industria prelucrătoare din România avea în 2024 o pondere de doar 11,4% din PIB, sub media UE de 14,1%, departe de cea a Germaniei – stat cu o cărei structuri ne asemănam cel mai mult în trecut -, de 17,8% din PIB.
Dacă nu luăm în calcul Irlanda, unde datele economice sunt puternic distorsionate de prezența multinaționalelor cu sediul fiscal acolo, cele mai industrializate state din UE sunt Cehia (20% industrie prelucrătoare, 25,4% total industrie), Slovenia (19,2% industrie prelucrătoare, 22,8% industrie total) și Germania (17,8% industrie prelucrătoare, 21% industrie total).
Cehia are o industrie auto puternică. Škoda Auto este cel mai mare exportator, dar în Cehia mai au fabrici și Hyundai, Toyota și Peugeot, precum și furnizori importanți de componente, respectiv Denso, Bosch și Continental. Slovenia are o industrie farma bine dezvoltată (dar și auto). Krka și Lek (parte din Novartis) sunt mari producători farmaceutici.
Toate statele din ECE au o industrie mai dezvoltată decât cea a României.
La polul opus al clasamentului se află Franța (în fața ultimelor clasate Malta și Cipru, economii insulare mici). Ponderea industriei în PIB-ul Franței este de doar 12,7%, iar a industriei prelucrătoare de 9,4%. Asta în condițiile în care Franța găzduiește producător auto (Renault, Peugeot, Citroën, Bugatti), producători aerospațiali și din industria apărării (Aibus, Thales), producători farmaceutici (Sanofi, Servier, Ipsen), fiind totodată lider în energia nucleară.
În top zece la ponderea comerțului, transporturilor și a HoReCa în PIB
Ponderea comerțului, a transporturilor și a HoReCa în PIB-ul României a fost de 20,7% la nivelul anului trecut, peste media europeană de 17%, ușor sub cea din Polonia, de 21,2%.
Procentul ridicat al României de la acest capitol se explică preponderent prin importanța ridicată a consumului (transporturile și HoReCa au cumulat circa 5-6% din PIB, potrivit unor estimări ale celor două industrii). În 2023, consumul individual efectiv (AIC) per capita în România a fost de 89% din media Uniunii Europene, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), conform datelor Eurostat. În 2015, AIC per capita în România era de 59% din media UE.
Consumul individual efectiv (AIC) reflectă bunurile și serviciile consumate efectiv de gospodării, indiferent dacă sunt achiziționate direct de acestea sau furnizate prin intermediul statului sau al organizațiilor non-profit. Este considerat un indicator mai precis al nivelului de trai decât PIB-ul per capita, deoarece se concentrează pe consumul real al populației.
Mult peste media UE la IT&C
România se ma remarcă și printr-o pondere ridicată a sectorului IT&C în PIB, de 6,9% în 2024, cu 5 pp din PIB peste media UE.
Dacă excludem economiile mici, cum ar fi Irlanda, Cipru și Malta, România are a patra ca mai mare pondere din UE a acestui sector la formarea PIB. Totuși, ponderea este în scădere față de 2023, când a fost 8% din PIB.
În 2023, industria IT&C a atins un nivel record de 22 mld. euro (din care 15,6 mld. euro doar industria IT), în creștere cu 12,16% față de anul precedent. Totodată, exporturile de servicii IT au depășit 10 mld. euro anual. Conform unui sondaj realizat de ANIS, 21% dintre companiile tehnologice au raportat o scădere a veniturilor în 2024, dar industria ar fi crescut per ansamblu.
Cu toate acestea, majoritatea firmelor lucrează în regim de outsourcing sau dezvoltare pentru alte branduri, nu inovează la nivel de produs.
„Industria IT&C este formată în proporție de 75%–80% din outsourcing, 10%–15% din dezvoltare de produse și 5% din consultanță, integratori etc. Această structură trebuie echilibrată pe termen lung. Următorii trei până la cinci ani sunt foarte importanți,” a comentat Edward Crețescu, președinte ANIS.
România, pe penultimul loc în UE la ponderea administrației publice, apărării, sănătății și educației în PIB
Serviciile administrate preponderent de stat au a doua cea mai mică pondere în PIB-ul României din UE, de 12,9% la nivelul anului 2024. Doar în Irlanda a fost mai mică, de 9,7%.
Media UE a fost de 16,9%.
În tabelul de mai jos se regăsesc datele integrale privind contribuția ramurilor economice la formarea PIB. Acestea reprezintă valoarea adăugată brută a unei economii – circa 90% din PIB. Diferența până la 100% este dată de contribuția impozitelor nete pe produs.
(Citește și: ”BNR: Structura economiei României se apropie de cea europeană – Se conturează o revenire a companiilor cu capital majoritar românesc: Sectoarele cele mai avansate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
