BNR: Structura economiei României se apropie de cea europeană – Se conturează o revenire a companiilor cu capital majoritar românesc: Sectoarele cele mai avansate

În contextul aderării la UE, România a beneficiat de creștere puternică a rolului companiilor cu capital străin, însă în ultimii doi-trei ani s-a conturat o revenire a companiilor cu capital majoritar românesc, reiese dintr-o analiză a Băncii Naționale a României (BNR).

„Investițiile străine directe, majoritatea provenind, în special în industrie, sectorul bancar, comerț și servicii, din țările europene, au contribuit substanțial la crearea de locuri de muncă, integrarea avansului tehnologic și creșterea productivității”, scriu specialiștii BNR în raportul „România europeană – evoluții, progrese, provocări”, publicat luni.

Intrarea companiilor străine a dus la o scădere a ponderii valorii adăugate brute a companiilor românești, tendință ce pare a se inversa, indicând o revenire a rolului firmelor românești în mixul economic național. O evoluție similară se poate observa și în privința activelor, ceea ce sugerează o consolidare a capitalului autohton.

Companiile cu capital românesc au o contribuție tot mai importantă în economie, această evoluție fiind susținută de întreprinderile mici și mijlocii, în timp ce corporațiile au înregistrat anumite contribuții pozitive mai consistente în perioada post-pandemie, se mai precizează în analiză.

Structura economiei României s-a apropiat de cea europeană

Totodată, structura economiei românești s-a apropiat semnificativ de configurația de la nivel comunitar, în special în privința ponderii industriei și a serviciilor, iar agricultura se caracterizează prin avantaje comparative considerabile.

„În ultimii ani, în contextul încetinirii dinamicii PIB, convergența structurală înregistrează o serie de abateri”, avertizează economiștii Băncii Naționale.

Mai mult, gradul de specializare s-a îmbunătățit, astfel încât economia poate să producă și să exporte o gamă mai largă de bunuri cu valoare adăugată mare.

„Astfel, gradul sporit de complexitate a produselor exportate evidențiază adâncirea acestui proces de dezvoltare economică.”

„Pentru România, tabloul anului 2025 reliefează un spectru larg de riscuri economice și politice, interne, dar mai ales externe. Provocările-cheie rămân cele  privind consolidarea finanțelor publice și sustenabilitatea financiară”, avertizează analiza citată.

Studiul „România Europeană – evoluții, progrese, provocări” face parte dintr-un nou proiect, Economic@BNR, în cadrul căruia vor fi lansate analize și studii tematice, iar subiecte de interes și evoluții relevante vor putea fi dezbătute și aprofundate, împreună cu specialiștii BNR, în cadrul unor evenimente tematice de tip conferințe, prezentări, mese rotunde, ateliere de educație financiară.

Alte concluzii ale studiului:

• România a înregistrat cea mai rapidă convergență reală dintre țările UE, nivelul curent al PIB/loc. la paritatea puterii de cumpărare fiind de peste 75% față de media Zonei euro, în contextul în care creșterea economică s-a situat în general peste media UE.

• Ponderea comerțului internațional al României în activitatea economică a înregistrat tendințe ascendente, cu un vizibil și consistent ritm de creștere al exporturilor de tehnologie medie și înaltă, pe fondul investițiilor destinate modernizării economiei

• Reducerea progresivă a ponderii economiei informale în PIB a permis îmbunătățirea condițiilor de muncă și a facilitat accesul populației la mai multe surse de finanțare.

• Sectorul bancar românesc a continuat să își îmbunătățească reziliența la șocuri și capacitatea de finanțare a economiei, atât solvabilitatea cât și lichiditatea fiind situate consistent peste valorile medii ale Uniunii Europene.

• În domeniul energiei, România beneficiază de avantaje competitive majore în plan regional, prin cel mai redus grad de dependență energetică regională, înregistrând progrese considerabile din perspectiva eficienței utilizării surselor de energie primară.

• Cu un beneficiu net total pentru România de aproximativ 70 miliarde euro, fondurile europene continuă să finanțeze investiții majore în modernizarea economiei și reforme necesare creșterii calității guvernanței și a politicilor publice.

Principale provocări asupra cărora avertizează autorii:

• Povara deficitelor gemene – deficitul bugetar și dezechilibrele externe, care generează nevoia de consecvență în ajustarea și reașezarea cadrului fiscal-bugetar, pentru refacerea echilibrelor macroeconomice și asigurarea sustenabilității;

• Gradul scăzut al intermedierii financiare, un factor cheie în creșterea acestuia fiind continuarea transformării economiei către una cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin folosirea consistentă a fondurilor europene;

• Traiectoria puternic ascendentă a datoriei publice din ultimii ani, care subliniază necesitatea unei consolidări fiscale consistente și sustenabile;

• Necesitatea recuperării unor decalaje față de țările din regiune și față de media europeană din punctul de vedere al infrastructurii de transport, atât rutieră cât și feroviară, evoluții aflate în strânsă legătură cu absorbția fondurilor europene.

„Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a fost un pas crucial, ce a influențat considerabil traiectoria de dezvoltare a țării. Progresele importante în plan economic, social și instituțional, din ultimele decenii, arată că România a navigat destul de bine printre oportunitățile și provocările apartenenței la Uniune. Continuarea parcursului de modernizare și gestionarea adecvată a riscurilor și provocărilor curente implică, în anii următori, un salt calitativ în planul politicilor publice și al guvernanței economice” spune Cosmin Marinescu viceguvernatorul BNR, evidențiind totodată că aderarea la OCDE, Zona Euro și consolidarea poziției în NATO, sunt opțiuni cu avantaje incontestabile pentru România, iar în dinamica noului context comercial global, un factor esențial rămâne consolidarea și extinderea parteneriatelor externe, îndeosebi în domenii precum energia nucleară, industria de apărare, tehnologia avansată.

(Citește și: ”Analiză / Ce livrează Universitatea românească pentru economie și societate? O abordare comparativă cu Uniunea Europeană a ”producției de intelectuali”, în contextul competitivității globale”)

***