Deficitul bugetar al Rusiei s-a cifrat la peste 41 miliarde de dolari în primele 5 luni ale anului, războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale afectând în mod sever resursele financiare ale regimului condus de Vladimir Putin, potrivit datelor ministerului de finanțe de la Moscova, citate de Reuters.
Pe partea veniturilor bugetare, cele din petrol și gaze au scăzut an/an în luna mai cu 35%, sub efectul scăderii cotațiilor internaționale ale țițeiului și a sancțiunilor internaționale. Rusia are nevoie de prețuri mult mai ridicate ale barilului de țiței pentru a-și echilibra bugetul și pentru a-și finanța operațiunile militare din războiul împotriva Ucrainei.
Arabia Saudită joacă cu administrația Trump
Potrivit unor surse Reuters, Moscova s-a opus celei mai recente majorări de producție de țiței a OPEC+, cartelul marilor producători statali de petrol, dominați la nivel politic de Arabia Saudită. De notat că scăderea prețurilor la țiței face parte din strategia administrației Trump de a împinge Rusia spre o soluție negociată a războiului, iar faptul că Arabia Saudită facilitează strategia administrației americane presupune un joc concertat.
Veniturile din petrol și gaze reprezintă principala sursă de cash a Kremlinului: în ultimul deceniu aceste venituri bugetare au variat de la un sfert și până la jumătate din totalul încasărilor la buget.
Dincolo de declinul an/an de 35%, adică față de luna mai 2024, scăderea față de luna aprilie 2025 a veniturilor din petrol și gaze a fost și mai abruptă, de 53%.
La nivelul perioadei ianuarie-mai 2025, comparativ cu perioada ianuarie-mai 2024, veniturile bugetare din petrol și gaze ale Rusiei înregistrează un declin mai moderat, de 14,4%, dar ultimele luni indică o deteriorare pe fondul acțiunii sancțiunilor și a scăderii prețurilor la țiței.
Rusia și-a modificat deja datele bugetare, estimând un deficit bugetar de 1,7% din PIB în acest an
Veniturile Rusiei din exporturile de petrol și gaze ale Rusiei au înregistrat un declin anual de aproximativ 12% în aprilie.
Dilema Kremlinului: arderea fondurilor de rezervă sau împrumuturi și inflație mai mari
Kremlinul se confruntă acum cu o dilemă, având la dispoziție fie reducerea cheltuielilor, nefezabilă din cauza războiului activ, fie majorarea taxelor, fie accelerarea împrumuturilor, riscând devalorizarea rublei și o inflație scăpată de sub control. Ministerul rus de Finanțe a crescut deja emisiunea de obligațiuni federale cu 2 trilioane de ruble (25 miliarde de dolari) din ianuarie până în prezent, o sumă echivalentă cu întreaga emisiune anuală de obligațiuni în anii anteriori.
Totodată, principalele mărfuri de export ale Rusiei – inclusiv cărbunele și metalele, nu doar petrolul și gazele – se tranzacționează la prețuri apropiate de minimele ultimilor cinci ani, afectând grav fluxurile de venit. De notat că Kremlinul a început să folosească fonduri din așa-numitul Fondul Național de Bunăstare (NWF), care a cheltuit 4,2 miliarde de dolari doar în luna mai pentru a susține bănci și companii aflate în colaps.
Activele lichide ale fondului au scăzut de la 40,3 miliarde de dolari la 36,1 miliarde, fiind pe drumul epuizării complete până la sfârșitul anului.
Mai multe sectoare economice în pragul colapsului necesită acum salvare: companiile miniere de cărbune, dezvoltatori imobiliari, firme metalurgice, companii din agricultură, producători de utilaje agricole precum Rostselmash, dar și giganți auto precum AvtoVAZ și KAMAZ. Fiecare sector aflat în dificultate riscă să creeze efecte în cascadă care ar putea să se extindă în zona financiară.
(Citește și: „Transportul de țiței rusesc din Marea Baltică și Marea Neagră s-a prăbușit sub sancțiuni – Specialist: „Rusia e în mari probleme””)
***
Urmărește-ne pe Google News
