Donald Trump ia în considerare impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei în această săptămână, fiind din ce în ce mai frustrat de atacurile continue ale președintelui rus, Vladimir Putin, împotriva Ucrainei și de ritmul lent al negocierilor de pace, scrie Wall Street Journal, citând surse din anturajul președintelui american.
Restricțiile nu vor include probabil noi sancțiuni bancare, a declarat una dintre surse, dar sunt discutate și alte opțiuni pentru a-l presa pe liderul rus să facă concesii la masa negocierilor, inclusiv un armistițiu de 30 de zile susținut de Ucraina, pe care Rusia l-a respins de mult timp.
Trump a menționat duminică posibilitatea unor noi sancțiuni, afirmând că le ia „absolut” în considerare. „Omoară o mulțime de oameni. Nu știu ce e în neregulă cu el. Ce naiba s-a întâmplat cu el?”, a spus Trump despre Putin.
Liderul de la Casa Albă este, de asemenea, obosit de negocierile de pace și ia în considerare abandonarea lor completă dacă un ultim efort nu va da rezultate, au declarat persoane apropiate lui, o schimbare remarcabilă pentru un lider care a făcut campanie pe baza capacității sale de a pune capăt conflictului în prima zi de mandat. Nu este clar ce s-ar întâmpla dacă SUA s-ar retrage din procesul de pace și dacă Trump ar continua să ofere sprijin militar Ucrainei.
„Președintele Trump a fost clar că dorește să vadă un acord de pace negociat. A păstrat în mod inteligent toate opțiunile pe masă”, a spus Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, într-o declarație pentru The Wall Street Journal.
Aceste evoluții marchează o nouă deteriorare a relațiilor dintre SUA și Rusia, care au cunoscut suișuri și coborâșuri chiar și în ultimele luni. Trump a preluat funcția convins că se află într-o poziție unică pentru a îmbunătăți relațiile dintre cele două țări, datorită relației personale puternice pe care o avea, în opinia sa, cu Putin.
Însă Trump nu a reușit să obțină concesii majore din partea liderului rus în ceea ce privește negocierea păcii cu Ucraina, iar Putin a intensificat recent războiul. La câteva ore după declarațiile lui Trump de duminică, Rusia a lansat cel mai mare atac cu drone și rachete asupra Ucrainei, în noaptea de duminică spre luni. Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat peste 350 de drone explozive și cel puțin nouă rachete de croazieră. Rușii au caracterizat atacurile ca fiind o represalie pentru bombardamentele ucrainene pe teritoriul rus.
Luni, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că SUA, Germania, Franța și Marea Britanie nu vor mai impune restricții de rază de acțiune asupra utilizării de către Ucraina a armelor furnizate de aliații occidentali, ceea ce înseamnă că aceasta ar putea viza poziții militare din interiorul Rusiei. Până în prezent, Ucraina a putut utiliza rachetele cu rază lungă de acțiune furnizate de aceste țări împotriva trupelor ruse doar într-o anumită rază. Administrația Biden s-a opus eliminării limitelor de rază, temându-se că acest lucru ar putea duce la escaladarea conflictului.
De ce a rezistat presiunilor de a-l mustra pe liderul de la Kremlin
Timp de săptămâni, Trump a rezistat presiunilor de a-l mustra pe Putin pentru că nu a acceptat un acord de încetare a focului susținut de Ucraina. Aliați precum senatorul Lindsey Graham i-au spus lui Trump că Putin nu dorește un acord și că numai pedepsele îl vor determina să negocieze serios.
Dar trei opinii-cheie au influențat gândirea lui Trump. Prima era antipatia sa față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, despre care Trump credea că încurajează conflictul prin impunerea de sancțiuni, chiar dacă Zelenski a acceptat un armistițiu. Duminică, în timp ce îl critica pe Putin, Trump l-a criticat și pe Zelenski într-o postare pe rețelele sociale, în care a spus că liderul ucrainean „nu face niciun bine țării sale vorbind în felul acesta”.
Donald Trump a considerat, de asemenea, că sancțiunile suplimentare împotriva Rusiei nu ar reduce capacitatea acesteia de a purta un război, ci ar împiedica eforturile de relansare a relațiilor economice dintre SUA și Rusia.
Pe de altă parte, Trump a considerat că liderul rus va pune capăt războiului ca o favoare personală. Refuzul lui Putin de a ceda a înrăutățit opinia lui Trump despre omologul său, mai ales după o convorbire telefonică de săptămâna trecută. Într-o convorbire telefonică cu Zelenski și liderii europeni, Trump a declarat că nu crede că Putin dorește cu adevărat pacea.
Între timp, Senatul SUA intensifică presiunea asupra Rusiei. Republicanul Lindsey Graham, împreună cu senatorul democrat Richard Blumenthal, are o propunere legislativă pentru impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei și de tarife severe pentru țările care cumpără petrol, gaz și uraniu din Rusia, care a atras sprijinul a peste 80 dintre colegii lor.
(Citește și: „Serghei Lavrov susține că Rusia va prezenta un proiect de acord de pace după schimbul de prizonieri de vineri cu Ucraina”)
***