Condițiile președintelui Vladimir Putin pentru încheierea războiului din Ucraina includ solicitarea ca liderii occidentali să se angajeze în scris să oprească extinderea NATO spre est și să ridice o parte din sancțiunile impuse Moscovei, scrie Reuters, care citează trei surse rusești.
Președintele american Donald Trump a afirmat, în repetate rânduri, că dorește să pună capăt celui mai sângeros conflict european de după al Doilea Război Mondial și și-a manifestat frustrarea față de Putin în ultimele zile, avertizând marți că liderul rus „joacă cu focul” refuzând să participe la negocierile de încetare a focului cu Kievul, în timp ce forțele sale înregistrează progrese pe câmpul de luptă.
După o discuție de peste două ore cu Trump săptămâna trecută, Putin a spus că a acceptat să colaboreze cu Ucraina la un memorandum care să stabilească contururile unui acord de pace, inclusiv calendarul încetării focului. Rusia afirmă că în prezent elaborează versiunea sa a memorandumului și nu poate estima cât timp va dura acest proces. Kievul și guvernele europene au acuzat Moscova că trage de timp în timp ce trupele sale avansează în estul Ucrainei.
Pace, „dar nu cu orice preț”
„Putin este gata să facă pace, dar nu cu orice preț”, a declarat o sursă rusă de rang înalt familiarizată cu discuțiile de la Kremlin, sub condiția anonimatului.
Cele trei surse ruse au precizat că Putin dorește un angajament „scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianța NATO condusă de SUA spre est – o modalitate de a exclude în mod oficial aderarea Ucrainei, Georgiei, Moldovei și a altor foste republici sovietice. Rusia dorește, de asemenea, ca Ucraina să fie neutră, ca unele sancțiuni occidentale să fie ridicate, ca problema activelor suverane ruse înghețate în Occident să fie rezolvată și ca vorbitorii de limbă rusă din Ucraina să fie protejați, au afirmat cele trei surse.
Prima sursă a declarat că, dacă Putin își dă seama că nu poate ajunge la un acord de pace în condițiile sale, va încerca să le arate ucrainienilor și europenilor, prin victorii militare, că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”.
Kremlinul nu a răspuns la solicitarea de comentarii cu privire la informațiile publicate de Reuters. Putin și oficialii ruși au afirmat în repetate rânduri că orice acord de pace trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului – expresie folosită de Rusia pentru a se referi la problema extinderii NATO și a sprijinului occidental pentru Ucraina.
Nici administrația președintelui Volodimir Zelenski nu a răspuns la solicitarea de comentarii venită din partea Reuters.
În prezent, Rusia controlează puțin sub o cincime din teritoriul Ucrainei. Deși avansul Rusiei s-a accelerat în ultimul an, războiul costă scump atât Rusia, cât și Ucraina, în termeni de victime și cheltuieli militare. Reuters a raportat în ianuarie că Putin era din ce în ce mai îngrijorat de perturbările economice din economia de război a Rusiei, pe fondul deficitului de forță de muncă și al ratelor ridicate ale dobânzilor impuse pentru a frâna inflația. Prețul petrolului, pilonul economiei ruse, a scăzut constant în acest an.
Trump, care se mândrește cu relațiile sale prietenoase cu Putin și și-a exprimat convingerea că liderul rus dorește pacea, a avertizat că Washingtonul ar putea impune sancțiuni suplimentare dacă Moscova întârzie eforturile de a găsi o soluție. Trump a sugerat duminică pe rețelele de socializare că Putin „a înnebunit complet” lansând un atac aerian masiv asupra Ucrainei săptămâna trecută.
Prima sursă a afirmat că, dacă Putin va vedea o oportunitate tactică pe câmpul de luptă, va avansa mai mult în Ucraina și că Kremlinul consideră că Rusia poate lupta ani de zile, indiferent de sancțiunile și dificultățile economice impuse de Occident.
O a doua sursă a declarat că Putin este acum mai puțin dispus să facă compromisuri în privința teritoriului și rămâne ferm pe poziția sa publică, conform căreia dorește întreg teritoriul celor patru regiuni din estul Ucrainei revendicate de Rusia.
„Putin și-a întărit poziția”, a declarat a doua sursă, cu privire la chestiunea teritoriului.
Un moment de cotitură în relațiile Rusia-SUA
Putin prezintă războiul ca un moment de cotitură în relațiile Moscovei cu Occidentul, care, potrivit lui, a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991, prin extinderea NATO și încălcarea a ceea ce el consideră sfera de influență a Moscovei.
La summitul de la București din 2008, liderii NATO au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni într-o zi membre ale alianței. În 2019, Ucraina și-a modificat constituția, angajându-se pe calea aderării depline la NATO și la Uniunea Europeană.
Trump a declarat că sprijinul anterior al SUA pentru aderarea Ucrainei la NATO a fost una dintre cauzele războiului și a indicat că Ucraina nu va obține statutul de membru.
Putin, care a ajuns în fruntea Rusiei în 1999, a revenit în repetate rânduri asupra chestiunii extinderii NATO, inclusiv în cele mai detaliate declarații ale sale despre o posibilă pace. În 2021, cu doar două luni înainte de invazia rusă, Moscova a propus un proiect de acord, deschide o filă nouă cu membrii NATO care, în conformitate cu articolul 6, ar obliga NATO să „se abțină de la orice extindere ulterioară a NATO, inclusiv aderarea Ucrainei și a altor state”. Diplomații americani și NATO au declarat la momentul respectiv că Rusia nu poate avea drept de veto asupra extinderii alianței.
Rusia dorește un angajament scris din partea NATO, deoarece Putin consideră că Moscova a fost indusă în eroare de Statele Unite după căderea Zidului Berlinului în 1989, când secretarul de stat american James Baker i-a asigurat liderului sovietic Mihail Gorbaciov, în 1990, că NATO nu se va extinde spre est, au declarat două dintre surse. A existat o astfel de promisiune verbală, a declarat fostul director al Agenției Centrale de Informații, William J. Burns, în memoriile sale, dar aceasta nu a fost niciodată oficializată – și a fost făcută într-un moment în care prăbușirea Uniunii Sovietice nu avusese încă loc.
Liderii europeni occidentali au afirmat în repetate rânduri că, dacă Rusia va câștiga războiul din Ucraina, ar putea într-o zi să atace chiar NATO, un pas care ar declanșa un război mondial. Rusia respinge aceste afirmații ca fiind alarmiste și nefondate, dar a avertizat, de asemenea, că războiul din Ucraina ar putea degenera într-un conflict mai amplu.
(Citește și: „Serghei Lavrov susține că Rusia va prezenta un proiect de acord de pace după schimbul de prizonieri de vineri cu Ucraina”)
***
Urmărește-ne pe Google News
