Scădere bruscă a costurile de finanțare ale României, după trecerea reformei pensiilor speciale ale magistraților de CCR: Dobânda la titlurile pe termen lung a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 2 ani

Prima de risc a României s-a ameliorat și mai mult în această săptămână, dobânzile la obligațiunile guvernamentale în lei scăzând la cel mai mic nivel din ultimii 2 ani după trecerea de CCR a reformei pensiilor magistraților, respectiv după reconfirmarea în funcție a premierului Ilie Bolojan. Declararea reformei pensiilor speciale ca neconstituțională era văzută ca un risc la mandatul lui Bolojan.

Dobânzile la care se împrumută România au scăzut la împrumuturile în lei și euro cu între 10 și 45 de puncte de bază (0,1%-0,45%) în ultima lună, pe toate maturitățile. Cea mai mare scădere este pe partea scurtă și medie a curbei, dar și dobânzile pe termen lung (10 ani) au scăzut miercuri (după validarea la CCR) la cel mai redus nivel din ultimele 18 luni, 6,39%.
Raportat la acum 6 luni, dobânzile au scăzut puternic, de la niveluri de peste 7% pe întreaga curbă a maturităților la titlurile de stat în lei (vezi graficul Romania Yield Curve).

Scăderea deficitului și așteptările de reducere a inflației ajută tendința

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a evidențiat miercuri îmbunătățirea primei de risc în ultimele luni, pe care a caracterizat-o drept ”extraordinară”. Faptul că România se poate împrumuta mai ieftin înseamnă mai puțini bani cheltuiți pe dobânzile aferente datoriei publice.

Declarațiile lui Isărescu:

• Prima de risc. O îmbunătățire extraordinară – și nu exagerez – față de ce am avut în timpul crizei politice din mai-iunie, deci înainte de formarea guvernului. Dar și așa, avem cea mai mare primă de risc comparativ cu țările cu care ne comparăm. Îmi spunea cineva că mai trebuie să lucrăm la asta. Ce înseamnă asta. Să te uiți… În momentul în care ai un asemenea deficit… Am avut un deficit care se ducea spre 10% (din PIB), și după contul curent și pe buget – deficitul bugetar spre 10%. Pe cont curent înseamnă cam 3 ani de creștere economică de 3% – deci ne-am împins dincolo de ceea ce produce țara, economia, cam cu 3 ani înainte. Dacă am spune că creșterea economică s-a redus… la 1% cât a fost în 2024 și 2025, sunt aproape 10 ani.

• Deci ce trebuie mai mult ca să înțelegem cât de mult depindem de finanțarea externă. Pentru că jumătate din finanțarea acestor deficite se face de pe piețele internaționale și atunci trebuie să te uiți și la ce spun creditorii. Nu poți să spui că nu te interesează. Ați văzut ce a zis Fitch, ați citit cu mare atenție comunicatul, dar numai câțiva ați publicat partea de concluzii, care spunea: dacă continuați direcția asta, spre vară-toamnă probabil o să aveți și o îmbunătățire cel puțin de perspectivă. Vă răzgândiți, o luați în altă parte, atunci de la BBB- și perspectivă negativ (la junk) e numai un pas.

• Și nu e vorba numai despre scumpirea creditelor externe. S-ar putea, în situații ca acestea, să nu mai ai acces, pur și simplu, la piețele de capital. Cum a fost în 2009. Ni s-au închis piețele. Atunci noi am și apelat la Fondul Monetar Internațional, pentru că în 2009 a fost ceea ce se numește un sudden stop – timp de câteva săptămâni nu am mai avut acces la finanțarea externă și de-aia ne-am dus la Fond. Acum, într-adevăr, avem finanțarea Uniunii Europene, dar și aia se poate înrăutăți dacă nu facem ce trebuie. Iar piețele sunt deschise, cu costurile pe care le dă prima de risc, costuri încă ridicate – dar avem acces la finanțare. Și atunci trebuie să ne uităm ce zice reprezentantul piețelor, finanțatorilor externi – Fitch. Peste o săptămână o să îl ascultăm și pe cel de la Moody’s – probabil o să ne spună aceleași lucruri.

Nazare: Vrem să reducem dobânzile suverane sub 6% pentru toate maturitățile

Amintim că ministrul Finanțelor Alexandru Nazare afirma recent că își propune să reducă dobânzile la care se împrumută România – un indicator-cheie al percepției piețelor – sub nivelul de 6% pentru toate maturitățile, până la sfârșitul anului. Evoluția va fi susținută de faptul că agențiile de rating vor reconfirma în următoarele luni calificativul investment-grade al României și, posibil, vor îmbunătăți perspectiva negativă, la stabilă, în a doua parte a anului. Fitch a reconfirmat vineri ratingul României și perspectiva negativă, dar a semnalat că menținerea direcției va duce la o modificare a perspectivei.

Pentru a îmbunătăți situația fiscală a României, coaliția de guvernare condusă de premierul Ilie Bolojan trebuie să rămână concentrată pe reducerea deficitului la 6,2% din PIB în acest an, după ce anul trecut a obținut progrese peste așteptări în diminuarea acestuia, a spus Nazare, în februarie, pentru Bloomberg.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cât i-or fi cerut lui Bolojan pe reformă?”)

(Citește și: ”Video / Mugur Isărescu – între recesiunea tehnică de azi și ”prăbușirea” inflației la 3% din 2027. Graficele de ghidaj: Cum citește guvernatorul semnalele agențiilor de rating – Principalele declarații”)

(Citește și: ”Datoria publică a bătut pragul critic de 60% din PIB – România a plătit 2,6% din PIB numai pe dobânzi, în 2025”)

(Citește și: ”Mugur Isărescu: Dobânzile din piață au scăzut cu două puncte fără să reducem dobânda-cheie – Măsuri de relaxare fiscală și monetară ar decredibiliza România”)

***