BNR menține iar dobânzile – Noua prognoză de inflație prevede o creștere a ratei anuale în T2

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis marți să mențină neschimbată dobânda-cheie de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor, și să semnaleze, din nou, deteriorarea pe termen scurt a perspectivei inflaționiste.

Aceasta a fost a 12-a ședință consecutivă a BNR la care dobânzile au fost ținute pe loc. În același timp, în ședința de marți a fost aprobat și cel mai recent Raport trimestrial asupra inflației, ce va fi prezentat public miercuri, într-o conferință de presă susținută de guvernatorul Mugur Isărescu.

Decizia privind menținerea dobânzilor a fost una anticipată de analiștii bancari, dar aceștia consideră – după publicarea ultimilor indicatori economici – că BNR are mai mult spațiu să semnaleze reluarea ciclului de scădere a dobânzilor în următoarele 2 trimestre, posibil chiar din luna mai, în condițiile în care inflația este așteptată să scadă puternic din vară, economia este în stagnare și cu risc de accentuare a evoluției slabe, iar dobânzile suverane și dobânzile de piață ROBOR au scăzut deja mai semnificativ.

De notat că guvernatorul Mugur Isărescu a semnalat în noiembrie că discuțiile despre reduceri ale dobânzilor nu vor avea loc, cel mai probabil, înainte de vară.

Noua prognoză de inflație prevede o creștere a ratei anuale în T2 2026

BNR arată că rata anuală a inflației CORE2 ajustat (inflația de bază) a continuat să crească în final de 2025, ajungând în decembrie la 8,5%, de la 8,1% în septembrie. În ianuarie 2026, inflația de bază a rămas la 8,5%.

Comunicatul băncii centrale nu are foarte multe diferențe față de comunicatul din 19 ianuarie, de la precedenta decizie a BNR. Cea mai importantă vizează prognoza de inflație:

rata anuală este așteptată acum de BNR să scadă doar lent în primele 3 luni, să crească în perioada aprilie-iunie și să scadă, abrupt, abia din iulie-august încolo, când din calculul ratei anuale a inflației vor ieși scumpirile la energie și majorările cotelor de TVA și a nivelului accizelor din vara lui 2025.

Potrivit băncii centrale, inflația mare actuală este explicată de influențele ”venite din dinamica costurilor salariale și din nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, cărora li s-au alăturat cele decurgând din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice, precum și din creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro.”.

BNR mai subliniază că, potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a contractat în T4 2025 cu -1,9%, după ce a scăzut cu -0,1% în T3 2025 (variație trimestrială).

România, în represiune financiară. Inflația a fost utilizată pentru reducerea dezechilibrului fiscal

Rata anuală de creștere a inflației, calculată prin Indicele Prețurilor de Consum (IPC), a rămas în debut de 2026 și final de 2025 aproape de pragul de 10% – respectiv la 9,6% în ianuarie și 9,7% în decembrie, de la 9,9% în septembrie. Inflația a ajuns la pragul de 2 cifre după eliminarea la 1 iulie a mecanismului de plafonare-compensare la energie electrică și majorarea de la 1 august a cotelor de TVA și a accizelor.

Analiștii Capital Economics punctează că decizia de menținere a dobânzilor de către BNR a fost luată în ”pofida faptului că economia a intrat în recesiune la finalul anului trecut”.

”Considerăm că reluarea ciclului de relaxare monetară este încă departe. Ne menținem prognoza potrivit căreia următoarea reducere a dobânzii va veni în august și că rata de politică monetară va încheia 2026 la 5,75%”, scrie Nicholas Farr, economist pentru Europa emergentă la Capital Economics, într-un scurt comentariu de analiză transmis după comunicatul BNR cu deciziile.

Acesta mai punctează că înăsprirea fiscalității apasă asupra activității economice, de unde contracția de -1,9% a PIB-ului din T4, față de T3.

”Deși comunicatul de presă (al BNR) a recunoscut acest lucru, nu a existat o schimbare majoră în comunicarea băncii centrale. Factorii de decizie par în continuare mai preocupați de inflația ridicată; rata anuală a rămas la un nivel înalt, 9,6% în ianuarie (în mare parte din cauza majorării TVA introdusă anul trecut), și va rămâne mult peste intervalul-țintă de 1,5–3,5% până în a doua parte a acestui an.
Per ansamblu, ședința de astăzi oferă puține motive să credem că reducerile de dobândă sunt iminente. Având în vedere îngrijorările BNR legate de faptul că inflația ridicată se transmite în așteptările inflaționiste, credem că decidenții vor acționa prudent în revenirea la relaxare monetară”, mai comentează Nicholas Farr.

De notat totuși că BNR se confruntă cu presiuni inflaționiste generate în mare parte de eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar al României, cel mai mare din UE, ceea ce obligă banca centrală să ignore puseul de inflație – mai mult, BNR lasă piața bancară să ”băltească” de bani, astfel încât mediul privat și statul să aibă de unde să se finanțeze. În plus, dobânzile actuale au acționat ca o ancoră pentru investitori în lunile de tumult financiar și de inflație mare din 2025, an dominat de criza electorală, politică și bugetară ce a urmat anulării alegerilor în decembrie 2024.

România are actualmente printre mai mari dobânzi de referință din UE, alături de Ungaria. Comparativ, însă, inflația în România este mult mai ridicată. Astfel, dobânzile, deși ridicate la nivel nominal, sunt cu mult sub rata inflației, ceea ce face ca rata reală a dobânzii să fie puternic negativă (stimulativă) în ultimele luni.

BNR: Inflația va scădea lent în T1, va crește în T2 și va scădea abrupt în T3

În ceea ce privește noua prognoză asupra inflației, ce stă la baza raportului trimestrial al BNR, banca centrală estimează că inflația ”își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor”.

Potrivit comunicatului BNR, ”rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei”.

Această scădere din 2027 este pusă pe seama ”intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată”. ”Acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior”, mai arată BNR.

Guvernul va trebui să mai adopte măsuri pentru a asigura succesul consolidării bugetare

În același timp, arată BNR, ”incertitudini rămân (…) asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv”.

”Absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, mai noteadză BNR.

Probleme pe piața muncii, în debutul de an

BNR mai trece în revistă cele mai recente evoluții economice, punctând că ”sondajele de specialitate din ianuarie 2026 indică (…) o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după o ușoară redresare în trimestrul IV 2025, precum și o scădere accentuată a deficitului de forță de muncă raportat de companii”.

În același timp, BNR notează scăderea dobânzilor la care se împrumută Guvernul României, ca urmare a execuției bugetare pozitive din final de 2025: ”Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să descrească în prima lună a anului curent, revenind la nivelurile din aprilie 2025. Totodată, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat trendul descendent, atingând minime ale ultimelor 18 luni, inclusiv în contextul ameliorării percepției investitorilor asupra riscului asociat economiei și pieței financiare locale, ca urmare a rezultatelor favorabile ale execuției bugetare aferente anului 2025”. 

(Citește și: ”Datoria publică a bătut pragul critic de 60% din PIB – România a plătit 2,6% din PIB numai pe dobânzi, în 2025”)

(Citește și: ”BNR va menține iar dobânzile, marți, dar guvernatorul Isărescu e așteptat să dea un semnal că dobânzile vor scădea în curând – Presiunile inflaționiste sunt încă puternice din cauza fiscalității în creștere, dar sunt așteptate să se tempereze”)

(Citește și: ”Inflația rezistă – Companiile au majorat semnificativ prețurile alimentelor și serviciilor de la 1 ianuarie – Analiștii își revizuiesc prognozele pentru 2026”)

***