Ianuarie a fost cea mai lună pentru finanțarea în lei de pe piața internă, administrată de către BNR, din ultimii 2 ani și jumătate, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. Guvernul a atras peste 13,1 miliarde de lei de pe piața internă, la care se adaugă alte câteva miliarde de la populație.
Astfel, ratele de dobândă la care se împrumută Guvernul Bolojan pentru finanțarea deficitului bugetar și acoperirea sumelor necesare refinanțării datoriei au scăzut în ultimele săptămâni și au atins în debutul săptămânii noi minime ale ultimului an și jumătate (vezi grafic RO10Y), pe fondul execuției bugetare bune din finalul lui 2025 și a angajamentelor guvernamentale care indică spre un deficit de 6% în 2026.
Cerere bună de titluri de stat în lei în ianuarie, care continuă în februarie – Inflația e așteptată să scadă
Marii investitori, adică bănci precum JP Morgan și Citigroup, se așteaptă ca deficitul să fie chiar sub 6% în acest an, iar inflația să scadă, ceea ce face atractive obligațiunile românești având în vedere probabila apreciere a prețurilor (prețul obligațiunilor merge în direcția inversă dobânzilor – când dobânda scade, prețul unitar al obligațiunii crește).
Această scădere a dobânzilor – dobânda pe 10 ani, cea mai importantă, a scăzut marți la 6,45%, cel mai scăzut nivel din ultimele 18 luni – este provocată și de dinamica recentă din piața primară a titlurilor de stat, unde interesul investitorilor pentru titluri de stat s-a amplificat substanțial.
Luna ianuarie a fost per total una din cele mai bune din ultimii ani pentru finanțarea pe piața internă administrată de Banca Națională a României (BNR), unde marii actori sunt băncile – care acționează în nume propriu și al clienților – și fondurile de pensii administrate privat.
Finanțele au avut în ianuarie peste 2 lei cerere pentru fiecare 1 leu ofertat – Lichiditatea e în creștere în sistemul bancar
La finanțările prin obligațiuni (pe termen mai lung), media raportului bid-to-cover a fost de 2,33 în ianuarie, iar raportul bid-to-cover pentru emisiunile de certificate de trezorerie (titluri cu maturitate de 12 luni sau sub) a fost de 2.22. Acest așa-numit raport bid-to-cover arată cât de multă cerere există pentru datoria unui guvern, iar un raport pozitiv începe în general de la 2 în sus.
Pe acest fundal cu interes puternic al investitorilor, Ministerul de Finanțe a reușit să atragă de pe piața primară, până la data de 31 ianuarie, 13,15 miliarde de lei, mult peste media lunară a anilor trecuți – dar aproximativ în linie cu sumele luate în mod normal în ianuarie, care, din punct de vedere istoric, este una din cele mai bune pentru împrumuturile Guvernului.
Luna iulie 2023 este singura din ultimii 2 ani și jumătate care bate ianuarie 2026, cu împrumuturi în lei de pe piața internă de 13,4 miliarde de lei. O perioadă similar de bună a fost perioada celor 3 luni mai-iunie-iulie din 2024, când impresia era că inflația va scădea și că BNR va scădea mai puternic dobânzile din cauza semnalelor transmise de guvernatorilor Mugur Isărescu – în final Consiliul de administrație al BNR a tăiat dobânzile de doar 2 ori, cu 50 de puncte de bază, iar din debutul toamnei verii dobânzile la titluri în lei au luat-o în sus (vezi grafic RO10Y din debutul articolului).
(Citește și: „Record anual în 2025 al împrumuturilor statului – 265 mld. lei – Deficitul s-ar fi dus spre 10% în lipsa măsurilor de ajustare – Vârful de replată va fi în 2026. Necesarul de finanțare scade abia în 2027”)
(Citește și: „JP Morgan: Deficitul bugetar al României s-ar putea situa sub 6% din PIB în 2026”)
(Citește și: „Graficul multașteptat: Scădere surprinzătoare a dobânzilor la care se împrumută România, după reducerea deficitului mai mult decât era estimat. Condiții necesare pentru a continua tendința”)
(Citește și: „Ministrul Nazare, interviu în Bloomberg: Obiectivul pe termen scurt al Guvernului este scăderea dobânzilor suverane la sub 6% – Reducerea deficitului trebuie să fie un „proiect național””)
***
Urmărește-ne pe Google News
