România ar putea încheia anul 2026 cu un deficit bugetar de sub 6% din PIB, reiese dintr-un raport de analiză al economiștilor Citigroup. Analiștii Citi care se ocupă în mod curent de România au fost recent la București, unde s-au întâlnit cu oficiali ai BNR și oficiali guvernamentali.
”Premierul Bolojan și cabinetul său au rămas hotărâți în ceea ce privește agenda de consolidare, în ciuda reacțiilor intense din interiorul și din afara coaliției. Pentru 2026, bugetul pare să fie pe cale să atingă 6-6,5%, Ministerul Finanțelor dorind să promită puțin și să realizeze din nou mai mult. (…) Discuțiile purtate în timpul călătoriei, împreună cu execuția bugetară mai bună decât se preconiza în decembrie și o probabilă îmbunătățire a colectării impozitelor în viitor, sugerează că riscurile legate de prognoza noastră privind deficitul bugetar de 6,5% din PIB sunt orientate către un rezultat ușor mai redus. Având în vedere că, la 7,65% din PIB (cash), deficitul bugetar pentru 2025 s-a dovedit a fi mai bun decât se aștepta, este posibil ca măsurile deja adoptate pentru 2026 (reduceri de cheltuieli și creșteri de venituri) să poată, în principiu, reduce deficitul bugetar sub 6% din PIB în acest an”, arată analiștii.
Citi: PSD nu are motive să rupă coaliția pentru că nu are un plan optim pentru ”ziua de după”
Aceștia au purtat la București și discuții extinse despre coaliția de guvernare și concluzionează că premierul Ilie Bolojan nu intenționează să demisioneze, în timp ce PSD nu are motive să rupă acordul de guvernare.
”În ceea ce privește stabilitatea coaliției în sine, în timpul călătoriei nu am avut impresia că premierul Bolojan ar avea intenția de a demisiona, iar dacă ar amenința cu acest lucru, comentatorii politici consideră că ar fi vorba, în general, de o tactică politică. De asemenea, aceștia consideră că PSD nu are motive să destrame coaliția, din cauza ceea ce ei numesc lipsa unui plan optim pentru «ziua de după». Întrucât funcția de prim-ministru va reveni PSD în martie 2027, motivul pentru care ar face acest lucru ar fi probabil acela de a lăsa PNL să suporte reacția negativă a opiniei publice pentru consolidare și apoi să moștenească o economie mai bună, cu perspective de creștere mai mari pentru anul viitor”, arată analiștii Citi.
PSD s-a întâlnit cu o delegație a JP Morgan – Investitorii mari măsoară cât de mare e riscul de colaps al coaliției și ieșirea PSD de la guvernare
De notat că liderii PSD de la centru s-au întâlnit, luni, cu o delegație a gigantului bancar JP Morgan, concentrate pe stimularea și relansarea economiei, odată cu consolidarea fiscală.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a transmis într-o postare pe Facebook că ”un mare investitor străin de calibrul JP Morgan este foarte atent ca procesul de consolidare fiscală să fie unul echilibrat”.
De notat că JP Morgan este unul din marii aranjori de emisiuni internaționale de titluri de stat ale României, promovând activele românești și în același timp fiind investitor semnificativ în România. În general, aceste întâlniri au rostul de a lua ”temperatura” de la București și de a măsura riscul suveran, respectiv riscul de rupere al Coaliției, care ar duce la ieșiri de capital din România și la pierderi pentru deținătorii de obligațiuni în lei.
Impact de +0,5% în rata inflației din eliminarea plafonării la gaze
Revenind la raportul analiștilor Citi, aceștia arată că vizita recentă le-a ”întărit perspectiva optimistă” cu privire la România.
”Continuăm să ne așteptăm ca 2026 să fie un an al reechilibrării, caracterizat de o creștere (economică) sub medie, un proces de dezinflație notabil și o reducere semnificativă a deficitelor gemene. În plus, discuțiile noastre au determinat unele ajustări ale evaluării noastre de risc, în special în ceea ce privește perspectivele inflației și bugetului”, arată economiștii Citi în raportul lor.
Din raportul lor reiese că Banca Națională a României (BNR) estimează un impact de 0,5% în rata inflației (IPC) din expirarea schemei de plafonare-compensare a prețurilor la gaze, programată acum pentru 1 aprilie – dar probabil a fi amânată cu 3 luni.
România, destinație atractivă pentru investițiile de portofoliu
Potrivit acestora, nivelul ridicat al dobânzilor din România face ca obligațiunile suverane în lei să rămână atractive în perspectiva unui carry-trade. Un carry-trade înseamnă că un trader/investitor împrumută euro la un cost apropiat de 2%, îi convertește în lei și îi depune cu o dobândă de 6%. Asta îi generează un profit de 4% în fiecare an, presupunând că rata de schimb rămâne neschimbată – cu efect de levier acest randament este și mai semnificativ.
Analiștii Citi mai spun că anticipează intrări de 15 miliarde de euro în acest an în România, doar din bani europeni – mare parte 10 miliarde de euro din PNRR.
”Creșterea economică va rămâne probabil modestă, reflectând scăderea consumului, pe fondul declinului semnificativ al salariilor reale și al consolidării fiscale. În același timp, ne menținem opinia că o relansare a activității de investiții va compensa probabil o parte din scăderea consumului”, potrivit economiștilor Citi.
BNR va tăia dobânzile în finalul verii – Cel târziu în toamnă. Creșterea PIB în 2026, +1,5%
”Considerăm că BNR va începe probabil să relaxeze oficial politica monetară la sfârșitul verii, după ce efectele de bază ale TVA vor dispărea din Indicele Prețurilor de Consum”, mai notează analiștii Citigroup.
Bloomberg notează că cele mai recente evaluări ale Citi vin după ce investitorii și-au reevaluat per total perspectiva asupra României, aceasta devenind mai optimistă.
La începutul acestei luni, analiștii JPMorgan Asset Management au indicat România drept una dintre cele mai promițătoare destinații pentru generarea de valoare în Europa de Est, în condițiile în care reforma fiscală este așteptată să se traducă prin nevoi brute mai reduse de finanțare și prime de risc mai mici – adică să ducă la scaderea dobânzilor la obligațiunile românești. Notăm că prețul obligațiunilor crește când dobânzile suverane scad.
Potrivit Bloomberg, Citi este „prudent optimistă” că Guvernul își va respecta angajamentul de a reduce cheltuielile cu echivalentul a -1,3% din PIB, chiar dacă anticipează o creștere economică „sub potențial”, de aproximativ +1,5%, determinată în principal de consumul anemic.
”În pofida provocărilor existente, ne așteptăm ca obligațiunile să înregistreze câștiguri suplimentare în acest an, presupunând o consolidare fiscală reușită și o decelerare a inflației sub 4% până la finalul anului”, mai spun economiștii Citi.
BNR nu e preocupată de aprecierea reală a cursului de schimb EURO/LEU
Incertitudini cu privire la perspectiva inflației provin din intențiile guvernului de a prelungi plafonul aplicat marjelor comerciale de la produsele alimentare de bază și a plafonului aplicat prețurilor gazelor naturale.
”Într-un scenariu în care inflația surprinde în sens pozitiv, considerăm că BNR ar putea opta pentru amânarea începerii ciclului de relaxare până în octombrie”, mai arată economiștii.
Din raportul analiștilor Citi reiese că BNR este preocupată de aprecierea cursului real de schimb, așa-numitul REER (real-effective-exchange-rate), care în ultimii ani a făcut exporturile României necompetitive.
”Deși aprecierea REER rămâne o preocupare, nu considerăm încă că aceasta are un impact semnificativ asupra performanței exporturilor – o opinie consolidată în cadrul întâlnirilor noastre”, arată analiștii, adăugând că ”moneda va rămâne în general stabilă”.
(Citește și: ”Recomandările FMI pentru România: Continuarea reformelor structurale, flexibilitate pe curs și pași hotărâți în corecția deficitului – Care sunt reformele-cheie pentru României și cum ar trebui să arate fiscalitatea”)
(Citește și: ”Mugur Isărescu, BNR: Nu cred că vom avea recesiune. Cursul nu va scădea sub 5 lei/euro. Piețele ne arată că avem un echilibru bun curs-dobânzi. Din vară n-am mai intervenit pentru a ajuta leul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
