Datele dezastrului bugetar din administrația locală: Primăriile colectează 1,5% din PIB, față de 5,4% media UE. Transferurile de la bugetul de stat sunt de 7,4% din PIB, cam cât întreg deficitul din 2025

Premierul Ilie Bolojan a reclamat joi seară, într-o postare pe Facebook, dezechilibrele majore din administrația locală, acesta referindu-se la dependența mare de transferurile de la bugetul de stat, veniturile reduse din taxele și impozitele încasate la nivel local, dar și la cheltuielile cu salariile mult mai mari decât veniturile localităților, respectiv cheltuielile cu investiții aproape duble față de media investițiilor locale din UE.

Premierul a realizat o analiză comparativă cu alte state din UE și arată că, în general, administrațiile locale europene își acoperă din venituri proprii salariile personalului, lucru care nu se întâmplă și în România. Multe dintre aceste dezechilibre ar urma să fie corectate prin asumarea reformei administrației, arată Ilie Bolojan în postarea sa.

Comparații cu media europeană – România joacă în altă ligă

În primul rând, premierul vorbește despre dependență mare de transferurile de la bugetul de stat.

Premierul a dat ca exemple faptul că primăriile obțin venituri proprii de 1,51% din PIB, dar primesc 7,43% din PIB ca transferuri de la bugetul de stat.

De asemenea, Ilie Bolojan afirmă că veniturile din taxele și impozitele locale din România sunt printre cele mai reduse din UE, ca procent din PIB – cu 3,9 puncte procentuale de PIB sub media UE – din cauza nivelului scăzut al taxelor și al problemelor de colectare. Totodată, el a mai subliniat că cheltuielile cu salariile din primării sunt mult mai mari decât veniturile din taxele și impozitele locale, aceste cheltuieli cu bugetarii locali fiind în mare parte la nivel de medie europeană.

”România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare. În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, arată Bolojan

Deficitul de colectare la nivel local e egal cu întreg deficitul bugetar al României din 2025 – 30 mld. euro. Comasarea localităților ar mai rezolva din probleme

Amintim că Guvernul și reprezentanții primăriilor s-au întâlnit miercuri pentru o primă ședință privind modalitatea în care se vor finanța primăriile în 2026, conturându-se o soluție de reducere a sumelor primite de primării din taxa pe valoare adăugată (TVA), combinată cu reținerea integrală la UAT-uri a încasărilor din impozitul pe venit.

Întâlnirea de miercuri a avut loc ca parte a discuțiilor privind bugetul pe anul 2026. Guvernul a transmis un comunicat de presă în care arată că Ministerul Finanțelor urmează să facă simulări privind mai multe scenarii de finanțare a primăriilor. Ulterior se va trece la negocieri cu structurile asociative ale autorităților publice locale.

Postarea integrală a premierului:

”Dezechilibre în administrația locală

Având în vedere datele colectate în ultimii ani despre administrațiile locale din țările UE și comparându-le, rezultă câteva dezechilibre de ansamblu:

1. Dependență mare de transferurile de la bugetul de stat. Astfel:

• Veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB

• Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB

Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%.

2. Veniturile din taxele și impozitele locale, printre cele mai reduse

• Veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB

• Media europeană = 3,68% din PIB

Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt:

• în România = 0,55% din PIB

• media în UE = 1,85% din PIB

România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare.

În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central.

3. Cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale

• În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale.

• În UE, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale.

În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii.

În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.

4. Investiții locale ridicate

• Investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE — cea mai ridicată valoare din UE.

Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble.

Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene.

Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari.

Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante.

Impactul pachetului de reformă în administrație

Pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni:

• crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale;

• reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați; banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni;

• stimulează dezvoltarea economică locală;

• descentralizează competențe către autoritățile locale;

• susține performanța în administrație.

În discuțiile de ieri cu autoritățile locale, am prezentat aceste aspecte colegilor din administrație”.

(Citește și: ””Tichia de mărgăritar a Reformei”: CRONICILE 73: Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)

(Citește și: Simulări pentru un nou sistem de finanțare a primăriilor: UAT-urile vor păstra integral încasările din impozitul pe venit, cu reducerea transferurilor de TVA)

(Citește și: Asumarea reformei administrației, amânată pentru începutul lunii februarie – după adoptare urmează elaborarea bugetului)

***