Document / Proiectul reducerii de cheltuieli din reforma administrației. Impact de 3,4 mld. lei în 2026 și de câte 5,8 mld. lei în următorii 4 ani

Administrațiile locale ce nu vor aplica măsurile de reformare stabilite de Guvern nu vor mai primi cotele defalcate (65% din impozitul pe venit), conform proiectului de reformare a administrației locale și centrale (Legea privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative).

În 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ, se propune ca toate unitățile administrativ-teritoriale trebuie să se înregistreze în Sistemul Național Electronic de Plată Online (SNEP). Nerespectarea acestei obligații duce la sistarea alimentării cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume din venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale.

Proiectul ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare, prin asumarea răspunderii Guvernului.

Proiectul poate fi descărcat AICI-LINK.

Conform premierul Ilie Bolojan, reforma administraţiei este necesară nu doar pentru reducerea cheltuielilor, ci și pentru întărirea capacităţii administraţiei, mai ales a celei locale, pentru a fi mai performantă și a-şi încasa impozitele.

Din banii suplimentari colectaţi la bugetele locale, unitățile administrativ-teritoriale pot face investiţii. 

După adoptarea acestei reglementări, Guvernul va putea aproba legea bugetului de stat, având toate elementele pentru noua dimensionare a veniturilor și cheltuielilor.

”Şi de aceea, înainte de aprobarea bugetului, trebuie să adoptăm acest pachet pentru că altfel bugetul României nu se poate închide în aceşti parametri. Şi ar fi păcat ca ceea ce am realizat până acum, aceste eforturi, aceste sacrificii pe care le-au făcut toţi românii – şi le mulţumesc pentru acest efort – să nu le închidem cât mai repede, pentru că tot ce nu se face la timp înseamnă cheltuieli mai mari, înseamnă prelungirea problemelor şi deci anul acesta nu mai trebuie să creştem impozite şi taxe dacă ne reducem aceste cheltuieli, ceea ce este de bun simţ şi este absolut normal ca şi aparatul public să contribuie la acest efort pe care-l fac toţi românii”, a declarat marți seara premierul Ilie Bolojan.

Obiectivele stabilite prin acest proiect

1. Creșterea veniturilor bugetare

• La nivel local:
  • Clarificarea și extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport (inclusiv pentru construcții ilegale).
  • Majorarea impozitului cu 100% pentru clădirile construite fără autorizație pentru 5 ani.
  • Publicarea listelor cu contribuabili fără restanțe – stimulent pentru conformare voluntară.
• La nivel central:

• Eliminarea unor scutiri fiscale considerate nesustenabile (ex: pentru cooperative agricole).
  • Cesionarea creanțelor fiscale către entități specializate, pentru eficientizarea recuperării.

2. Reducerea cheltuielilor publice

• Reducerea personalului:
  • 6.102 de posturi de consilieri personali;
  • Reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului.
  • Reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi de la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
  • Reducerea personalului din poliția locală, în funcție de numărul de locuitori.
• Limitarea salariilor:
  • Plafonarea salariului președintelui ANRSC – economie estimată: 190.812 lei/an.
  • Limitarea salariilor din subordonatele MDLPA prin grile de salarizare.
• Reducerea numărului de membrii ai consiliului de administrație pentru ANCPI, precum și pentru ANL – economia estimată: 410.444 lei/an.
• Reducerea costurilor administrative:
  • Asigurarea cheltuielilor centrelor militare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale – scădere presiune pe bugetele locale.

3. Eficientizarea administrației publice

• Simplificarea descentralizării (eliminare pași birocratici).
• Reglementări mai flexibile privind inventarierea, transferul bunurilor proprietate publică și privată a statului și a u.a.t.
• Instituirea rotației obligatorii pentru funcțiile publice sensibile → combaterea politizării și stagnării.
• Introducerea evaluărilor multianuale și evaluării pe bază de competențe pentru funcționarii publici.
• Permisiunea de a lucra cu timp parțial în două autorități diferite → flexibilitate și eficiență.

4. Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale

• Extinderea executării silite asupra:
  • indemnizațiilor asistenților personali;
  • venitului minim de incluziune (VMI) – începând cu 2026.
• Interconectarea sistemelor fiscale (PatrimVen, DGPCIV).
• Publicarea listelor cu debitorii persoane fizice și juridice → presiune publică pentru conformare.

5. Autonomie și control local sporit

• Autoritățile locale primesc atribuții decizionale asupra jocurilor de noroc → control adaptat comunității.
• Posibilitatea de a introduce taxe locale suplimentare pentru aceste activități.
• Drept de aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice.

6. Înființarea Fondului de Regenerare Locală (până la 5% din veniturile locale).

Reglementarea ar trebui să ajute la reducerea ponderii cheltuielilor publice în PIB de la 41,9% la 35,9%, în perioada 2025 – 2031, mai precizează documentul.

Impactul legii asupra bugetului de stat:

• un minus de 3,4 miliarde de lei în 2026 la capitolul cheltuieli

• o scădere cu 5,77 miliarde de lei, în 2027, 2028, 2029 și 2030

Reducerile de personal și de costuri

Primăriile trebuie să se reducă numărul de angajați efectivi cu 10%, dar anul acesta reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal se poate face nu neapărat prin disponibilizări, ci alte măsuri, precum eliminarea sporurilor etc.

Primăriile care nu-și reduc cheltuielile nu vor mai primi bani din impozitul pe venit.

Același procent de diminuare a cheltuielilor de personal trebuie realizată și în administrația centrală, dar nu prin tăierea salariilor de bază, ci eliminarea sau scăderea unor sporuri.

Prevederile:

• Se reglementează reducerea cu 10% a cheltuielillor de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare al acestora, centralizat pe fiecare ordonator principal de credite. Procedura de reorganizare a autorităților și instituțiilor se definitivează în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor demarează, în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, procedura de reorganizare.

• Se intenționează reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi comunicat de către instituția prefectului, dar nu mai mult de 20% din posturile ocupate. În termen de 20 de zile de la publicarea legii, prefecții comunică numărului maxim de posturi astfel stabilit către fiecare unitate administrativ-teritorială.

• Având în vedere că numărul de locuitori din unele comune din România au depășit cu mult numărul de 20.000 se introduc două noi grupe: între 20.000 – 50.000 și peste 50.000 locuitori, care va permite acestora să aibă un număr mai mare de posturi care să deservească cetățenii ce locuiesc pe raza administrativ-teritorială a acestora.

• Se propune drept măsură ca salariile de bază ale personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului, precum și din instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordinea autorităților administrației publice locale să se stabilească pe baza unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, aprobate prin hotărâre a Guvernului. Această măsură nu se aplică personalului din aparatul de specialitate al primarului general al municipiului București și din instituțiile și serviciile publice de interes local de la nivelul municipiului București, precum și aparatului de specialitate al consiliului județean și din instituțiile și serviciile publice de interes județean.

• De asemenea se redimensionează numărul de polițiști locali, în funcție de dinamica socială, respectiv de situația demografică a unităților administrativ teritoriale. Astfel, punctul 3 din Anexa 1 se modifică și se completează pentru poliția locală astfel: un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti; un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti etc.

Reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce, în cazul în care se prezintă dovada plății datoriilor față de administrația locală de domiciliu

Pentru a oferi o motivație suplimentară de a-și achita toate datoriile către bugetul local, arată Expunerea de motive, sunt instituite și următoarele prevederi:

• Prin intermediul platformei gestionate de Direcția Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări vor fi oferite serviciile publice electronice, incluzând situația fiscală atât a vânzătorilor, cât cumpărătorilor, în vederea eliberării certificatelor de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul. Această situație este valabilă și în situația în care un contribuabil radiază din circulație un mijloc de transport.

• Perioada de suspendare a dreptului de a conduce pentru contravenții poate fi redusă atunci când contravenientul prezintă dovada plății tuturor datoriilor către bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul, inclusiv plata amenzii pentru contravenția care a condus la suspendarea dreptului de a conduce. În cazul în care titularul permisului de conducere nu are domiciliul în România, acesta prezintă dovada achitării doar a amenzii aplicate pentru săvârșirea contravenției care a determinat suspendarea dreptului de a conduce.

• Conducătorii auto pot relua dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie, cu excepția cazurilor în care dreptul a fost suspendat de o autoritate locală din motive legate de neplata amenzilor contravenționale.

Regimul juridic al contravenţiilor – primăriile pot cesiona creanțele fiscale rezultate din amenzi

• ajustarea cuantumului amenzilor în funcție de nivelul de autoritate emitentă a hotărârii și de gravitatea posibilă a contravenției, sporind limitele pentru autoritățile județene și ale Municipiului București precum și pentru cele locale. Aceasta poate avea ca scop o mai bună diferențiere a sancțiunilor și o adaptare la realitatea economică sau socială.

• clarificarea situației în care contravenientul nu este prezent la momentul încheierii procesului-verbal sau refuză primirea acestuia, iar aceste împrejurări nu au fost înregistrate cu mijloace audio-video, atunci comunicarea se va realiza direct de către agentul constatator în termen de maximum două luni de la încheiere

• reguli privind majorarea cuantumului amenzilor contravenționale în cazul neachitării lor la termenele inițiale: o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni după termenul stabilit și o altă majorare de 30% dacă neachitarea continuă după 6 luni.

• Deținătorii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu pot conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanțele provenite din amenzi contravenționale. Organul fiscal trebuie să notifice debitorul în termen de 15 zile despre obligație și momentul pierderii dreptului de a conduce. Termenele se calculează conform Codului Civil, iar Ministerele Finanțelor și de Interne vor adapta și interconecta sistemele informatice pentru aplicare.

• Se permite organelor fiscale locale cesionarea creanțelor fiscale rezultate din neachitarea amenzilor către executori judecătorești sau operatori specializați, pentru recuperarea sumelor, inclusiv cu adăugarea unor cheltuieli și profit, iar detaliile cesiunii trebuie consemnate într-un contract. organele fiscale locale pot cesiona creanțele fiscale și bugetare către executori judecătorești sau operatori economici specializați, pentru recuperare. Organele fiscale păstrează responsabilitatea pentru evidența creanțelor cesionate și pentru informarea contribuabililor despre cesiune.  De asemenea, cesionarea nu exonerează contribuabilii de obligațiile fiscale restante, acestea fiind datorate cesionarului, care după încasare virează bugetului local.

Măsuri ce vizează veniturile de protecție socială – datoriile către stat vor fi executate silit din Venitul Minim de Incluziune

• În domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu handicap sunt introduse reguli pentru executarea silită a indemnizației asistentului personal al persoanei cu handicap grav, începând cu data de 1 a lunii următoare datei de intrare în vigoare a prezentei legi. Astfel, din 2026 indemnizația poate fi urmărită silit pentru plata impozitelor și taxelor locale datorate titularilor. De asemenea, primăriile pot reține sumele datorate din indemnizație la solicitarea organelor fiscale locale. Organele fiscale transmit titlurile executorii pentru obligațiile restante în anumite termene.

• Începând cu data de 1 a lunii următoare datei de intrare în vigoare a prezentei legi, se propune posibilitatea de a executa silit sumele acordate ca venit minim de incluziune pentru plata impozitelor și taxelor locale. Agențiile teritoriale vor reține lunar sumele datorate din aceste venituri, pe baza titlurilor executorii transmise de organele fiscale locale la anumite termene stabilite, și le vor vira în conturile bugetelor locale în termen de 10 zile lucrătoare. Reținerile se aplică asupra sumei după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate și alte drepturi, conform legislației în vigoare. Dacă beneficiarii obțin certificate de atestare fiscală care confirmă stingerea obligațiilor fiscale, organele fiscale locale trebuie să oprească executarea silită.

Dublarea impozitelor pe imobile construite ilegal

Proiectul conține și mențiuni speciale privind construcțiile ilegale, care vor fi impozitate dublu, pe o perioadă de cinci ani:

• Proprietarii vor avea obligația să declare toate clădirile, inclusiv cele construite fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, pentru stabilirea impozitului. Nedeclararea duce la majorări succesive ale impozitului cu 30% pentru fiecare perioadă de întârziere de 6 luni.

• Pentru lucrările realizate legal, adică cele cu autorizație de construire, valoarea de impozitare va fi calculată pe baza informațiilor specifice din documentele oficiale, cum ar fi anexa din cererea pentru emiterea autorizației și proiectul anexat acesteia. Practic, se asigură că impozitul se stabilește în funcție de date concrete și oficiale, pentru a evita interpretări sau estimări neclare.

• Se reglementează situația construcțiilor realizate fără autorizație de construire, exceptând cele edificate înainte de 1 august 2001. În aceste cazuri, valoarea de impozitare va fi calculată în funcție de suprafața clădirii executate.

• În plus, se introduce o majorare de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării neregulii, adică a construcției făcute fără autorizație. Aceasta măsură are ca scop descurajarea construcțiilor ilegale și creșterea veniturilor la bugetul local, penalizând astfel aceste activități.

• Se stabilește că impozitul se datorează nu doar pentru clădirile cu autorizație valabilă, ci și pentru cele construite cu autorizație expirată (dacă nu s-a solicitat prelungirea), precum și pentru cele edificate fără autorizație, dacă acestea sunt constatate de autorități până la 31 decembrie a anului anterior.

Redevențe

Referitor la redevențe, se are în vedere ca redevența obținută prin concesionare să vizeze, în mod explicit, activitățile de exploatare a terenurilor agricole aflate în proprietatea statului, conform procentelor deja stabilite, deoarece redevențele miniere sunt deja reglementate expres în Legea minelor.

De asemenea se propune ca agenții economici să platescă redevența ca și până acum, la bugetul de stat, iar direcțiile generale ale finanțelor publice, să vireze lunar la unitățile administrativ-teritoriale, suma din cota prevazută de lege, asemănător virării cotei din impozitul pe venit.

Prin aceasta propunere se simplifică procedura, întrucât agenții economici nu mai fac declarații, nu sunt implicați în virarea sumelor conform cotelor partajate și doar trezoreria face operațiunile de virare. În plus, se acordă competențe autorităților administrației publice locale pentru a verifica concordanța dintre prevederile contractuale și situația faptică.

Alte prevederi vizând personalul bugetar

• Introducerea unui sistem de mandate limitate și de mobilitate orizontală/rotație, la nivelul acestor posturi, diferențiat – obligatoriu sau voluntar – în funcție de sensibilitatea posturilor, consolidând astfel managementul performanței bazat pe competențe, ducând la reducerea/evitarea politizării funcției publice sau la menținerea în aceleași funcții, vulnerabile la acțiuni/influențe externe administrației publice (în domenii precum achiziții publice, resurse umane, control etc.). Astfel, măsura va contribui și la creșterea, pe această cale, a prestigiului funcției publice.

• Restrângerea numirilor pentru exercitarea cu caracter temporar a unor funcții publice de conducere la situațiile și perioadele în care respectivele posturi nu pot fi ocupate prin: recrutare, promovare, rotație sau transfer.

• Mai mult decât atât, introducerea rotației voluntare în funcții publice de conducere creează o nouă opțiune pentru înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere care ocupă funcții publice sensibile pentru dezvoltare profesională. Aceștia vor putea să se rotească voluntar pe alte funcții publice de conducere decât cele ocupate, atât ca modalitate de a-și dezvolta suplimentar competențele, cât și ca modalitate de a transfera bune practici de management de la o autoritare sau instituție publică la alta. Introducerea acestei modalități de modificare a raporturilor de serviciu este bazată pe bune practici identificate la nivel european.

• Se are în vedere introducerea la un interval de 4 ani, a verificării cunoștințelor funcționarilor publici privind actele normative identificate prin fișa postului ca reprezentând legislație specifică postului ocupat, necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor, ca parte integrantă a procesului de evaluare. Prin excepție, conducătorul autorității sau instituției publice poată să dispună verificarea anuală a cunoștințelor  privind actele normative identificate prin fișa postului ca reprezentând legislație specifică postului ocupat.

• Pentru asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor publice, proiectul de lege propune și reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale. Menționăm faptul că această măsură a fost avută în vedere pentru realizarea de economii substanțiale care reprezintă cheltuielile ocazionate de salarizarea personalului vizat. Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.102 posturi, respectiv o economie anuală de 362.630.400 lei.

(Citește și: Acord în coaliție pe reforma administrației locale – concedierea a 10% din angajați. Harta disponibilizărilor)

****