Corecția deficitului bugetar, încă timidă, dar vizibilă, a fost dublată de o corecție cu impact de miliarde, a costurilor de finanțare ale României.
Graficul de mai jos ilustrează evoluția celor doi indicatori (deficitul și dobânda la care ne împrumutăm) în perioada 2023-2025, în care România a cunoscut un derapaj fiscal-bugetar care s-a tradus prin creșterea poverii costurilor de finanțare:
Scala verticală măsoară dobânda pentru costurile de împrumut (albstru), și procentul din PIB pentru deficit (cu roșu): cu cât deficitul a fost mai mare, cu atât au crescut si dobânzile: cu miliarde.
După cum se poate observa în grafic, dobânzile pe termen lung – indicator proxi al încrederii investitorilor cu privire la perspectivele unui stat – au început să crească odată cu deficitele. Deficite mai mari au creat necesități de finanțare tot mai mari:
Statul a împrumutat 148,6 mld. lei în 2022; 203,8 mld. lei în 2023, 252 mld. lei în 2024 și 259 mld. lei în 2025 (date preliminare).
Legătura dintre deficit și costurile de finanțare – pe trimestrele ultimilor 3 ani
Derapajele fiscale față de țintele anunțate la începutul anului au sporit și mai mult neîncrederea. În 2023, spre exemplu, deficitul prognozat a fost de 4,4% din PIB. La final de an s-a dovedit a fi de 5,7% din PIB cash, respectiv 6,6% pe metodologie europeană (ESA).
În graficul de mai sus se observă cum în toamna lui 2023 costurile de finanțare crescut puternic: de notat este spike-ul din septembrie, când Eurostat calcula o dobândă medie de 7,5% pentru obligațiunile pe zece ani.
Pe parcursul anului 2024 (an cu multiple runde electorale) dobânzile au urcat constant, către pragul de 7,5% conform mediilor agregate de biroul european de statistică. Deficitul din 2024 a urcat la 8,67% din PIB pe cash, respectiv de 9,3% din PIB pe ESA.
Tensiunile politice și necesarele de finanțare tot mai mari au gonflat dobânzile și în prima parte a lui 2025, până la un maximul anului – 7,37%, media lunii iunie. Ulterior, costurile de finanțare pe termen lung au început să scadă, la fel și deficitul, după cum se poate observa în graficul de mai jos, privind evoluția deficitului bugetar trimestrial.
Conform datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a scăzut la 7,65% din PIB pe cash în 2025. În plus, Guvernul a anunțat în urma unor discuții de agenția Fitch că mizează pe o îmbunătățire a ratingului României în 2026, ca urmare a consolidării trecute și viitoare.
Comparații regionale, dar și cu ”benchmark-ul” Germania
Datele Eurostat din T3 2025 arată că România a înregistrat un deficit bugetar trimestrial de 7,3% din PIB, peste cel al statelor comparabile din regiune și departe de cel al Germaniei, însă evoluția sugerează o tendință de corecție a acestuia.
De la valori trimestriale de 9-10% din PIB în a doua parte a anului 2024, România s-a redresat către 8-7% în T2 și T3 2025 (cele mai recente date disponibile). Notă: În graficele de mai jos au fost utilizate doar date Eurostat, pretabile pentru comparații.
Jumătate de punct procentual în jumătate de an
Efectele s-au resimți la nivelul dobânzilor pe care România le plătește pentru finanțarea acestui deficit și a datoriei publice din urmă.
Costurile de împrumut pe termen lung (dobânzile cerute de investitori pentru obligațiunile cu o scadență de 10 ani) au început să scadă accentuat din toamnă, odată ce Guvernul a adoptat măsurile de corectare a deficitului bugetar.
În contextul tensiunilor electorale, costurile medii de finanțare ale României s-au apropiat de 7,5% (metodologia Eurostat), dar au coborât din nou sub pragul de 7% la sfârșitul anului trecut.
România are printre cele mai mari costuri de împrumut pe termen lung din UE, alături de Ungaria, unde acestea s-au menținut relativ constante în ultimul an, în jurul valorii de 7%.
În Polonia, spre exemplu, dobânzile medii pe termen lung au scăzut constant pe parcursul lui 2025, coborând de la puțin sub 6% la puțin peste 5%.
România, efort bugetar mai mare pentru plata dobânzilor decât Polonia, cu toate că Polonia are o datorie publică mai mare
Nivelul dobânzilor este relevant deoarece acestea sunt plătite anual de la buget și sunt astfel luate în calcul la determinarea deficitului bugetar.
În 2024, conform Eurostat (metodologia biroului european indică o valoare cu circa 0,3 pp peste cea indicată de execuțiile bugetare ale Ministerului Finanțelor, România a achitat dobânzi în valoare de 2,4% din PIB. Acestea au depăși pragul de 3% în 2025. Polonia a înregistrat un nivel relativ similar însă Polonia are o datorie publică mai mare decât România. În Ungaria, acestea s-au apropiat de 5% din PIB.
Începând cu 2018, costurile de finanțare au început să cântărească tot mai greu în bugetul României, povara dublându-se în următorii cinci ani și triplându-se în următorii șapte.
PIB-ul nu ajută, dar inflația mai reduce din datorie
Un element important este baza de raportare, PIB-ul. Polonia a avut în ultimii ani cele mai favorabile perspective de dezvoltare. De cealaltă parte, economia României a înregistrat o tendință descendentă și s-a apropiat ca dinamică tot mai mult de cea a Germaniei (”bolnavul Europei”). Ungaria a avut un parcurs similar, însă asemănarea cu Germania nu este de dorit din această perspectivă, având în vedere că economiile emergente sunt recunoscute pentru calitatea de a se mișca mai repede decât economiile mari, mature.
Pe de altă parte, un alt indicator sprijină semnificativ eforturile statului de a-și gestiona datoriile: inflația. Pe lângă faptul că aceasta generează venituri suplimentare la buget, deprecierea puterii de cumpărare a leului scade efortul de restituire a datoriilor.
România a încheiat 2025 cu o inflație anuală HICP de 8,6%, mult peste media UE, în timp ce în aceeași perioadă Polonia înregistra aproximativ 2,6%, Ungaria în jur de 4,2%, iar Germania avea o inflație de circa 2,3%, arată ultimele date comparabile din Eurostat.
(Citește și: ”În doar 3 ani ajunge la scadență 48% din datoria internă a României – Ea trebuie refinanțată. Cum poate scădea guvernul în același timp cei 3 indicatori critici – dobânzile, inflația și deficitele?”)
***
Urmărește-ne pe Google News
