Strategia de administrare a datoriei publice 2025-2027, elaborată de Ministerul Finanțelor și aprobată vineri în ședință de Guvern, este construită pe o serie de principii ce stau la baza deciziilor de finanțare în următorii doi ani, în care România va avea unele din cele mai mari nevoi de finanțare din istorie: 288 mld. lei în 2026 (record) și 244 miliarde de lei în 2027.
Amintim că datoria publică a crescut accelerat în ultimii 2 ani și jumătate, la 1.084 miliarde de lei în august 2025 (58,9% din PIB), de la 784,23 miliarde de lei în final de 2023 (49,3% din PIB), România fiind în 2024 cel mai mare emitent de euroobligațiuni pe piețele internaționale din Europa Centrală și de Sud-Est și Orientul Mijlociu, cu 18 mld. echivalent euro atrași – respectiv 19,28 mld. echivalent euro atrași în 2025.
Evoluția datoriei reclamă nevoia de a administra prudent riscurile, în condițiile în care, după cum se arată în documentul Ministerului Finanțelor, 10,7% din datorie este în dolari (USD) și 41,3% în euro (EUR).
În acest sens se intenționează, de către Trezoreria de Stat, asigurarea unui procent de circa 55% din necesarul brut de finanțare al anului viitor din piața primară (aici sunt incluse și eventuale emisiuni interne în EUR). În anul 2027, ținta de finanțare din piața internă este de de 65% din necesarul brut de finanțare.
Riscul valutar: cu cât ar crește datoria dacă leul pierde de 5% în fața euro și 15% în fața dolarului
În ceea ce privește riscurile, strategia evidențiază probabilele urmări ale unui scenariu pesimist în materie de risc valutar: în cazul materializării unui scenariu precum cel de depreciere a monedei naționale cu 5% fată de EUR și cu 15% fată de USD, stocul datoriei ar crește cu 34,5 miliarde lei, respectiv cu 1,8% din PIB, iar plățile în contul serviciului datoriei (reprezentând rambursări de rate de capital/ refinanțări de titluri de stat și plăți de dobânzi) ar crește cu circa 2,8 miliarde lei, respectiv cu 0,5% în veniturile administrației publice centrale.
”În consecință, expunerea la riscul valutar poate fi considerată una semnificativă, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating, drept urmare necesită monitorizare și administrare atentă permanentă. Mai mult, politica menținerii unei rezerve în valută la dispoziția Trezoreriei Statului are în vedere limitarea riscului valutar aferent rambursărilor datoriei în valută, această rezervă fiind utilizată în mod direct pentru efectuarea plăților serviciului datoriei publice guvernamentale în valută”, arată Ministerul Finanțelor.
În document se precizează de altfel că ”riscul valutar este unul semnificativ, înregistrând o tendință de creștere ceea ce impune o monitorizare și administrare continuă, prin dezvoltarea pieței interne și diversificarea instrumentelor de datorie (de exemplu, cele destinate investitorilor de tip retail, obligațiuni verzi etc.) și a canalelor de distribuție”.
În ceea ce privește riscul de refinanțare, Ministerul arată că acesta se amplifică și va necesita vigilență continuă deoarece ”stocul datoriei s-a majorat într-un ritm alert, pe fondul deficitelor bugetare foarte ridicate din ultimii ani, în special în anul 2024, iar volume ridicate de refinanțare a datoriei sunt anticipate și în perioada următoare”.
Ministerul Finanțelor: Dobânzile astronomice din prezent fac inoportună finanțarea pe termen lung
”Acesta implică menținerea unei ponderi relativ ridicate a scadențelor scurte și medii în finanțarea anuală netă, peste un volum de roll-over deja semnificativ. În aceste condiții, extinderea finanțării pe termen lung la randamentele (a se citi dobânzile – n.r.) actuale, ridicate, nu este oportună în raport cu angajamentele de ajustare fiscală. Pe măsură ce consolidarea bugetară se materializează, este de așteptat o comprimare graduală a marjelor de credit și a costurilor pe termen lung, moment în care devine oportună creșterea finanțării pe termene lungi și fixarea acestor costuri pe durate mai mari”, se mai explică în documentul guvernamental.
Începând cu anul 2024 durata medie rămasă a portofoliului de datorie este în scădere, de la 7,4 ani la sfârșitul anului 2023 la 6,6 ani la sfârșitul lunii iulie 2025, situându-se sub nivelul țintă de 7 ani stabilit în strategia anterioară.
În ceea ce privește riscul de rată de dobândă, în condițiile creșterii cu 1 punct procentual a dobânzilor, aceasta va conduce la creșterea plăților în contul serviciului datoriei cu circa 4,7 miliarde lei, respectiv cu 0,8% din veniturile administrației publice centrale pentru datoria în moneda națională, și cu circa 5,0 miliarde lei, respectiv cu circa 1,0% din veniturile administrației publice centrale pentru datoria în valută.
Principalele obiective ale strategiei de administrare a datoriei publice
Conform documentului guvernamental, obiectivele strategiei de administrare a datoriei sunt:
- Asigurarea necesarului de finanțare al administrației publice centrale pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu și lung;
- Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, inclusiv prin extinderea duratei medii rămase până la maturitate pentru datoria în moneda națională și finanțări mai mari în EUR decât în USD;
- Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat, care va rămâne principala sursă de atragere a fondurilor financiare necesare acoperirii necesităților de finanțare.
Liniile directoare strategice ale MF avute în vedere pentru perioada 2025-2027:
1. Asigurarea finanțării în principal în moneda națională, care să faciliteze în continuare dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat și totodată să sprijine diminuarea expunerii la riscul valutar, ținând cont în același timp de capacitatea de absorbție a pieței interne, precum și de necesitățile diversificării bazei de investitori în titlurile de stat, prin lărgirea canalelor de distribuție a titlurilor de stat pentru populație precum și a emiterii de obligațiuni pe piața interbancară care să se plieze pe cererea investitorilor instituționali rezidenți și nerezidenți. Emisiunile în EUR pe piața internă vor fi avute în vedere doar în contextul cererii specifice exprimate de investitorii locali, și în contextul emisiunilor de titluri de stat pentru populație, pe termen scurt si mediu, în funcție de condițiile de piață și de apetitul manifestat de către mediul investițional, în condițiile unui raport maturitate/cost avantajos.
2. Realizarea unui profil cât mai uniform al rambursării datoriei, inclusiv prin utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor (răscumpărări anticipate sau preschimbări de titluri de stat) pentru titlurile de stat scadente într-un orizont de timp mai lung de un an pentru reducerea riscului de refinanțare.
3. Atenuarea riscului de refinanțare și a riscului de lichiditate prin menținerea unei rezerve în valută. Rezerva în valută va acoperi până la 4 luni aferente necesarului brut de finanțare.
4. Menținerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă prin limitarea ponderii datoriei care își modifică rata dobânzii într-un an și menținerea în parametri rezonabili a perioadei medii până la următoarea modificare a ratei de dobândă pentru întregul portofoliu de datorie.
5. În procesul de finanțare externă se va avea în vedere contractarea de datorie preponderent în EUR și USD, dar și alte valute, cum ar fi yeni japonezi, în funcție de oportunitățile identificate și de raportul cost/risc, precum și de contribuția acestora la diversificarea bazei investiționale, inclusiv prin plasamentele private cât și alte tipuri de instrumente care pot conduce la diversificarea geografică și a tipologiei de investitori.
6. Emisiunile de obligațiuni verzi se vor emite în baza Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran aprobat la începutul anului 2024 în funcție de estimările privind cheltuielile eligibile cărora le pot fi alocate sumele obținute din emiterea de obligațiuni verzi.
7. Menținerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă prin limitarea ponderii datoriei care își modifică rata dobânzii într-un an și menținerea în parametri rezonabili a perioadei medii până la următoarea modificare a ratei de dobândă pentru întregul portofoliu de datorie.
8. Utilizarea instrumentelor de finanțare oferite de către instituțiile financiare internaționale (BIRD, BEI, BDCE, BERD etc.), inclusiv a celor instituite la nivelul Uniunii Europene pentru susținerea procesului de redresare și reziliență la nivelul statelor membre, avându-se în vedere termenii și condițiile avantajoase oferite de acestea.
26 serii de obligațiuni de stat românești sunt în indicii internaționali ai JP Morgan și Barclays
Ministerul Finanțelor notează de asemenea că prezența titlurilor de stat românești în indicii regionali JPMorgan și Barclays continuă să aibă o influență pozitivă asupra evoluției achiziției de titluri de stat locale.
Astfel, la mijlocul anului 2025, 26 serii de obligațiuni de stat românești erau incluse în indexul GBI-EM Global Diversified Investment Grade, cu o pondere de 3,51% și 27 de serii în indexul Barclays EM Local Currency Government Index, cu o pondere de 1,02%.
(Citește și: ”Datoria României: 1.084 mld. lei, la nivelul lunii august – Cum e structurată și cine o deține”)
(Citește și: ”Datoria României – creșterea economică nu o mai poate ține sub control, se alimentează singură din dobânzi – ne mai bazăm pe inflație. Sfaturile FMI pentru oprirea bulgărelui”)
***
Urmărește-ne pe Google News
