Lichiditatea din sistemul bancar face un nou salt și împinge ROBOR în jos – Piața băltește de bani. Muntele de bani din bănci va mai crește în 2026, an record pentru plățile în contul datoriei publice

Excedentul de lichiditate din sistemul bancar față de Banca Națională a României a făcut un nou salt în ianuarie, la 42 miliarde lei (stoc mediu zilnic), după ce a crescut mult și în decembrie, conform datelor statistice publicate de banca centrală.

Acest surplus de bani al sistemului bancar față de BNR s-a cifrat la aproximativ 29,54 miliarde de lei (stoc mediu zilnic) în luna decembrie, în creștere cu 7 miliarde de lei față de luna noiembrie și octombrie.

Aceasta a fost a 6-a lună consecutivă cu un surplus semnificativ de lichiditate în bănci, după ce în luna iulie s-a revenit pe excedent. Acum s-a ajuns la cel mai ridicat surplus de lichiditate din ultimele 18 luni. În iunie 2025 a fost înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii mai bine de 3 ani.

Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și, dacă condițiile permit, scad dobânzile.

Așteptările de scădere a inflației, a dobânzii cheie de către BNR și a deficitului ajută la scăderea dobânzilor, care rămân totuși ridicate la nivel nominal – La nivel real, dobânzile sunt puternic negative

Astfel, băncile au plasat 42 miliarde lei (stoc mediu zilnic) la facilitatea de depozit a BNR în luna ianuarie – fapt ce arată îmbunătățirea lichidității în ultimele luni în întreg ansamblul sectorului bancar (format din puțin peste 30 de bănci), nu doar la băncile mari ca în lunile de vară.

În ultimele 8 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu 157 puncte de bază (1,57%), la 5,83% cel mai recent, cu o reducere mai mare în ultimele câteva săptămâni grație acestui excedent de lichiditate din bănci, care permite instituțiilor financiare să fie mai generoase cu finanțările.

În același timp, grație execuțiilor bugetare pozitive din ultimele luni și a așteptărilor de scădere a deficitului, a inflației (4% la final de 2026 conform estimărilor BNR) și implicit a dobânzilor de referință, s-a accelerat și tendința de scădere a dobânzilor suverane.

Sistemul bancar a încheiat procesul de detensionare și de reacumulare de lichiditate, sprijinit de BNR

Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piața bancară este statul – în condițiile în care băncile sunt la nivel colectiv cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice interne reprezintă injecții masive de capital în bănci, un surplus financiar cu care acestea creditează firmele, populația și, din nou, statul.

Ca exemplu, lichiditatea interbancară s-a îmbunătățit din finalul lunii iulie, când Finanțele a plătit 10,5 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025. Mai mult, 2026 va fi an record în contul plăților în contul datoriei ce ajunge la scadență + dobânzi.

În același timp, operațiunile valutare ale BNR (intervenții pe cursul EUR/RON sau tranzacții prin care schimbă în lei, pentru Ministerului Finanțelor, sumele primate de la UE) au influență în evoluția lichidității din bănci.

BNR a vândut valută din rezervă în timpul crizei din mai 2025 și a preluat lei din bănci pentru a proteja leul

Amintim că, în luna aprilie 2025, înainte de alegerile prezidențiale, excesul de lei din bănci a fost de 27,3 miliarde de lei, în medie zilnică, iar tensionarea lichidității din sistemul bancar s-a produs ca urmare a intervențiilor BNR din luna mai prin care a apărat leul, cu între 6 și 8 miliarde de euro vânzări din rezerva valutară.

Intervențiile BNR, prin care a vândut euro și a cumpărat lei de la bănci, au redus lichiditatea în lei din piață. Drept consecință, BNR a reluat injecțiile de lichiditate prin operațiuni repo, iar în iunie 2025 a injectat pe net lei în sistemul bancar.

În ciuda injecțiilor de lichiditate repetate ale BNR, dobânzile ROBOR din piață au rămas toată luna iunie 2025 la niveluri ridicate. O scădere sub nivelul de 7% a ROBOR a avut loc abia în debutul lunii iulie, pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat, iar intrările de capital în obligațiunile în lei ale României s-au reluat după adoptarea primului pachet fiscal de redresare fiscală a Guvernului Bolojan și confirmarea menținerii ratingului suveran.

Notă: Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Prin operațiunile sale repo, banca oferă temporar lichiditate în lei băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5%.

(Citește și: ”Semnele stabilizării – Investitorii fac coadă să cumpere titluri de stat în lei: ianuarie, cea mai bună lună la finanțarea internă din ultimii 2 ani și jumătate – Dobânda pe 10 ani, la minimul ultimelor 18 luni”)

(Citește și: ”ROBOR ajunge la nivelul de dinaintea alegerilor – Investitorii anticipează scăderea dobânzilor la obligațiunile de stat ale României. BNR: Fondurile europene ne-au ținut pe linia de plutire”)

***