Economiștii Băncii Transilvania prognozează o creștere economică de 1,67% din PIB a economiei României în 2026, bazată pe cinci factori structurali, respectiv investițiile naționale și europene, revenirea industriei, forța TIC, stabilizarea moderată a consumului și echilibrul extern mai bun.
„În esență, se estimează că anul 2026 va fi anul în care modelul de creștere al României, bazat pe investiții, va deveni mai vizibil, având potențialul de a îmbunătăți atât productivitatea pe termen mediu, cât și reziliența economică”, explică Ioan Nistor, economist-șef Banca Transilvania, în raportul transmis investitorilor.
Cei cinci factori:
I. Investiții publice și finanțate din fonduri UE susținute pe termen lung, în special prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), care vor continua să sprijine construcțiile, tranziția energetică, digitalizarea infrastructurii și inovația.
II. Recuperare treptată în industrie, susținută de îmbunătățirea condițiilor externe și de reducerea presiunilor de cost interne.
III. Menținerea puternică a sectorului TIC, unul dintre sectoarele capabile să genereze simultan câștiguri de productivitate și creștere a exporturilor.
IV. Stabilizare moderată a consumului, datorită relaxării inflației și recuperării treptate a veniturilor reale, deși fără revenirea la modelele anterioare de consum.
V. Un echilibru extern ușor mai bun, întrucât creșterea mai redusă a importurilor și exporturile mai puternice reduc, dar nu elimină, contribuția negativă a comerțului net.
BNR va reduce treptat dobânda-cheie, către 5,75% la sfârșitul anului (de la 6,5%)
Inflația (IPC) este proiectată să scadă semnificativ, încheind anul 2026 la 4,3%, față de aproape 10% la sfârșitul lui 2025. Scăderea este așteptată mai ales în a doua jumătate a anului, deoarece „se așteaptă ca inflația să rămână ridicată la începutul anului 2026 și să scadă mai vizibil abia în a doua jumătate a anului”. Un rol cheie îl are și „stabilizarea moderată a consumului, datorită scăderii inflației și recuperării graduale a veniturilor reale”.
În politica monetară, BNR este așteptată să mențină poziția restrictivă, cu „prima reducere a ratei cel mai probabil abia în a doua parte a anului, odată ce vor exista dovezi clare și sustenabile că inflația este ferm pe o traiectorie descendentă”. Rata politicii monetare este prognozată să scadă „treptat către 5,75% până la sfârșitul anului 2026” de la 6,50%.
Cursul de schimb leu/euro este proiectat să înregistreze o depreciere ușoară și stabilă a leului, încheind anul 2026 în jurul nivelului de 5,17, față de 5,10 la sfârșitul lui 2025.
Riscurile pentru o depreciere mai accentuată includ incertitudini politice, inflație persistentă sau derapaje fiscale, în timp ce un influx masiv de fonduri UE sau o performanță mai bună a sectorului extern ar putea susține moneda.
Piața muncii va rămâne echilibrată: Disponibilizările din zona bugetară vor fi absorbite de privat
Pe piața muncii, rata șomajului se estimează a fi de 6% în 2026, față de 5,9% în 2025.
„Reducerile planificate de personal în sectorul public și înghețurile de angajare vor genera cel mai probabil o creștere temporară a șomajului”, însă „crearea de locuri de muncă în sectorul privat ar trebui să compenseze treptat reducerea dimensiunii sectorului public”, se arată în raport.
Șomajul în rândul tinerilor va rămâne o vulnerabilitate majoră.
Deficit și costuri de finanțare
În domeniul fiscal, deficitul bugetar al administrației publice este prognozat să se reducă la 6,5% din PIB în 2026, de la 8,4% în 2025. Această îmbunătățire este atribuită „impactului de pe întregul an al pachetului de consolidare 2025/2026 (înghețarea salariilor și pensiilor, taxare indirectă mai mare, limite de cheltuieli)”.
Totuși, datoria publică continuă să crească, estimându-se a ajunge la „61,8% în 2026” din PIB, de la 59,7% în 2025, deoarece „datoria publică a continuat să crească din cauza deficitelor mari și a necesității de finanțare”.
Pe piața de capital, perspectiva pentru obligațiuni este una de „reducere graduală a randamentului”, cu randamentul la 10 ani așteptat să scadă „încet către aproximativ 6,2% până la sfârșitul anului 2026”. Această traiectorie este condiționată de „dezinflație continuă, execuție fiscală credibilă și gestionare ordonată a datoriei”.
Sector extern se va îmbunătăți/ Primele semne bune au apărut în T3 202 când exporturile nete au avut o contribuție pozitivă la PIB
Sectorul extern ar trebui să se îmbunătățească, cu „un sold extern puțin mai bun, pe măsură ce o creștere mai mică a importurilor și exporturi mai puternice reduc, dar nu elimină, contribuția negativă a comerțului net”. Se remarcă faptul că în T3 2025 „exporturile nete au contribuit cu un pozitiv +0,5 pp la creșterea PIB, un punct de inflexiune important”.
Sentimentul economic (ESI) „ar trebui să se îmbunătățească doar treptat și să rămână sensibil la riscul de implementare” în 2026, iar o recuperare sustenabilă „necesită o ‘perspectivă mai clară’ asupra dezinflației și a venitului disponibil, plus activitatea continuă de investiții legată de proiectele finanțate de UE”.
(Citește și: ”Economia României începe 2026 cu o creștere moderată – Performanțe divergente în Europa Centrală și de Est”)
***
Urmărește-ne pe Google News
