România, a doua cea mai mare economie din regiune, are doar 56 de companii în Top 500 din ECE. Lunga listă de probleme și specificul mediului de business național

În ciuda faptului că este a doua cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est, România rămâne subreprezentată în clasamentul Coface CEE Top 500 realizat de Coface, figurând cu 56 de companii, pe fondul provocărilor structurale care afectează competitivitatea și dezvoltarea firmelor autohtone.

Companiile românești se confruntă cu provocări majore, inclusiv o scădere semnificativă de 70% a profitului net mediu, cea mai mare din regiune. Această scădere este atribuită unor politici fiscale relaxate, care au alimentat o creștere nesustenabilă a salariilor, crescând costurile de operare și comprimând marjele de profit, reiese din raport.

În ciuda acestor dificultăți, companiile românești păstrează cele mai ridicate marje din regiune, reflectând o eficiență operațională ridicată și putere de stabilire a prețurilor. În plus, un indice mediu de capacitate de rambursare a datoriilor (Debt Repayment Ability) de 6,62 indică o sănătate financiară solidă a acestor companii, potrivit documentului citat.

Sectorial, mineralele, chimicalele, petrolul, materialele plastice și industria farmaceutică reprezintă cel mai mare sector românesc din top, deținând 27% din cifra de afaceri generată. Sectorul este reprezentat de jucători precum OMV Petrom SA, Rompetrol Rafnare SA sau Rompetrol Downstream SRL, care au înregistrat variații mixte în cifrele de afaceri și profit.

Comerțul nespecializat și sectorul auto și transporturi urmează ca pondere, cu 20,8%, respectiv 17%. La nivel sectorial, comerțul nespecializat în România este un motor al creșterii, reflectat prin companii precum Lidl Discount SRL, Kaufland România și Carrefour România, care au înregistrat creșteri ale cifrei de afaceri și ale angajărilor.

Mineralele și auto constituie sectoare cu o reprezentare mare în mediul de afaceri românesc din top. În sectorul auto, companii precum Automobile Dacia și Ford Otosan România au înregistrat evoluții mixte în cifrele de afaceri și profit.

Piața muncii în cadrul firmelor mari din România a avut o creștere echilibrată a angajărilor, în condițiile unei piețe cu salarii minime în creștere și deficit de personal, companiile românești din top angajând aproximativ 215.000 de persoane.

Perspectivele subliniază necesitatea ca firmele românești să optimizeze costurile și să folosească stabilitatea financiară pentru investiții strategice, adaptându-se prin digitalizare, tehnologii ecologice și dezvoltarea forței de muncă pentru a menține competitivitatea în context regional și global incert.

„Pentru a menține un avantaj competitiv într-un context regional și global marcat de incertitudine, firmele românești trebuie să optimizeze costurile și să valorifice stabilitatea financiară pentru investiții strategice. Adaptarea la noile realități se va realiza prin digitalizare, tehnologii ecologice și dezvoltarea forței de muncă, elemente esențiale în susținerea creșterii și rezilienței economice pe termen mediu și lung”, potrivit raportului.

Top 500 jucători: creștere moderată în contextul dificultăților economice

În 2024, redresarea regiunii Europei Centrale și de Est (ECE) a fost determinată de o scădere bruscă a inflației și de o relaxare treptată a politicii monetare, oferind o oarecare ușurare după ani de rate ridicate ale dobânzii.

În timp ce creșterea medie a PIB-ului în țările ECE s-a stabilizat la aproximativ +2%, cifra de afaceri totală a celor mai mari companii din regiune a scăzut cu -3,7%, în principal din cauza contracțiilor din sectorul petrochimic. Cu toate acestea, veniturile medii ale celor mai importante 500 de companii au crescut cu +3,1%, semnalând condiții mai stabile în întreaga economie.

În ciuda acestei tendințe pozitive, profitabilitatea a fost supusă presiunilor. Marjele de profit net au scăzut de la 4% la 3,2%, pe fondul creșterii costurilor forței de muncă și al cheltuielilor de finanțare mai mari, care au afectat veniturile companiilor.

Consumul puternic al gospodăriilor și valul de finanțare din partea UE au oferit un impuls binevenit, însă provocările externe – în special stagnarea continuă din Germania și intensificarea tensiunilor comerciale globale – continuă să afecteze perspectivele economice.

Polonia rămâne motorul economic al Europei Centrale și de Est

Polonia rămâne motorul economic al Europei Centrale și de Est cu 178 de companii în Top 500 și peste 1,2 milioane de angajați. Cu toate acestea, ponderea sa în clasament a scăzut ușor, iar creșterea veniturilor a stagnat, reflectând provocările reprezentate de un zlot puternic și de lipsa forței de muncă.

Republica Cehă și-a mărit reprezentarea, beneficiind de o revenire a cererii interne și de o relaxare monetară timpurie, în timp ce România, în ciuda faptului că este a doua cea mai mare economie, rămâne subreprezentată în top, cu 56 de companii, din cauza provocărilor structurale continue.

Actori cheie: lideri și factori de schimbare

Clasamentul din 2024 reflectă atât continuitate, cât și transformare în partea de sus a topului. Orlen și-a păstrat din nou poziția de cea mai mare companie din Europa Centrală și de Est, demonstrând o dominanță robustă pe piață, în ciuda scăderii veniturilor.

Škoda Auto A.S. din Republica Cehă și-a menținut locul al doilea în clasament, înregistrând o creștere atât a veniturilor, cât și a profitului, chiar și în contextul în care sectorul auto european s-a confruntat cu dificultăți semnificative.

Jeronimo Martins Polska S.A., operatorul celui mai mare lanț de magazine din Polonia, a depășit compania maghiară MOL Nyrt și a ocupat locul al treilea, într-o schimbare care reflectă atât normalizarea după ani de prosperitate pentru industria petrochimică, cât și dinamismul sectorului de retail.

Cele mai semnificative promovări în rândul companiilor de top – Lidl Sp. z o.o. Sp.K. (de pe locul 14 pe locul 9) și Vilniaus Prekyba UAB, operatorul lanțurilor de retail precum Maxima în statele baltice (de pe locul 17 pe locul13) – reflectă expansiuni strategice în contextul integrării comerțului electronic și al optimizării lanțului de aprovizionare.

Tendințele sectoriale relevă o stagnare pe fondul dominanței structurale în zona industrială

Performanța sectorială diferă. În timp ce sectorul industrial – ancorat în sectorul mineralelor, produselor chimice, petrolului, plasticului și farmaceutic, precum și în sectorul auto și al transporturilor – rămâne dominant, acesta continuă să stagneze sub greutatea presiunilor externe și a dependențelor structurale.

În contrast, sectorul comerțului nespecializat a apărut ca un motor de creștere, alimentat de redresarea consumului gospodăriilor și de creșterea puterii de cumpărare determinată de salarii. Cifra de afaceri a crescut cu 6,2%, iar profiturile au crescut cu 25%, chiar dacă marjele de profit net au rămas reduse.

Sectorul TIC și al echipamentelor electrice a înregistrat o traiectorie divizată, serviciile digitale prosperând, în timp ce segmentul de producție a rămas în urmă. Utilitățile și serviciile publice au înregistrat o contracție pe măsură ce piețele energetice s-au stabilizat după criză, iar sectorul agroalimentar s-a menținut stabil, beneficiind de o cerere rezistentă și de sprijinul UE. În același timp, producătorii de metale s-au confruntat cu dificultăți din cauza scăderii prețurilor globale și a înăspririi reglementărilor climatice ale UE. Aceste tendințe divergente subliniază tranziția regiunii de la dependența industrială către o creștere bazată pe consum și inovare, evidențiind necesitatea diversificării strategice și a sprijinului politic.

Creșterea ocupării forței de muncă în Top 500 CEE a încetinit la aproximativ 0,8%

Creșterea ocupării forței de muncă în Top 500 CEE a încetinit la aproximativ 0,8%, reflectând tendințele generale din UE. Ratele șomajului au rămas la un nivel istoric scăzut, piețele forței de muncă restrânse sporind puterea de negociere a lucrătorilor.

Salariile reale au crescut semnificativ, în special în Europa de Est, contribuind la restabilirea puterii de cumpărare pierdute din cauza inflației anterioare. Sectorul comerțului nespecializat a condus în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, în timp ce sectoarele industriale, precum cel chimic și cel auto, au continuat să asigure intensitatea forței de muncă.

(Citește și: ”Raport: Scădere accelerată a profitabilității și a eficienței companiilor de stat – dependență critică a Bugetului de dividendele din comaniile de energie – Fără o restructurare, situația financiară își va continua căderea”)

***