Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat sâmbătă că datele economice din România s-au deteriorat pe parcursul anului, în condițiile în care bugetul național a fost construit pe o creștere ipotetică de 2,5%, care, potrivit acestuia, nu se va materializa.
Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, el a mai atras atenția că măsurile adoptate de guvern pentru reducerea deficitului au, prin natura lor, efecte de încetinire a economiei, dar au fost inevitabile având în vedere situația precară a finanțelor publice: o treime din cheltuielile statului sunt finanțate prin împrumuturi.
Burnete a explicat că bugetul național pe 2025 a fost construit pe o creștere ipotetică de 2,5%, nivel care, potrivit estimărilor sale, nu se va materializa.
„Dacă mă uit la ceea ce spun băncile din România, instituțiile internaționale și Banca Națională, probabil că creșterea va fi undeva între 0 și 1%”, a spus consilierul prezidențial.
În același timp, el a subliniat că ministerul de Finanțe, prin declarațiile sale, a dorit mai degrabă să transmită un mesaj de prudență, și nu să indice că economia se află deja în recesiune.
În ceea ce privește riscul de recesiune, Burnete a explicat că măsurile de reducere a deficitului bugetar au efecte recesioniste prin natura lor, dar acestea sunt necesare pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen mediu.
„Sper că vom face tot ce ține de noi pentru a evita o posibilă recesiune. Aceste măsuri sunt menite să corecteze dezechilibrele bugetare și să mențină accesul României pe piețele internaționale de capital, dar ele încetinesc economia pe termen scurt”, a adăugat el.
„Datoriile noastre sunt foarte mari și nevoia statului român de a se finanța este considerabilă.”
Consilierul a atras atenția asupra nivelului ridicat al datoriei publice, explicând că aproximativ o treime din cheltuielile statului sunt finanțate prin împrumuturi.
„Noi suntem acum într-un soi de cursă contratimp și mergem cumva pe sfoară. Datoriile noastre sunt foarte mari și nevoia statului român de a se finanța este considerabilă. Nu ne putem permite să pierdem accesul pe piețele internaționale, mai ales când deficitul ajunge la 9% și nu dăm semne că îl reducem”, a afirmat Burnete.
El a mai amintit că România a mai trecut printr-o situație similară după criza economică din 2008-2009, când economia a înregistrat o scădere abruptă, urmată de un deceniu de creștere semnificativă. Potrivit consilierului, experiența acumulată atunci poate fi utilă în gestionarea actualei perioade dificile.
„Ce trebuie să avem grijă este să facem o aterizare mai lină, astfel încât economia să nu sufere traume majore. Planul agreat cu Comisia Europeană prevede reducerea graduală a deficitului pe șapte ani, iar această strategie ne permite să evităm șocuri majore”, a explicat Burnete.
Burnete a subliniat, de asemenea, că modul în care bugetele au fost construite în trecut a fost criticat de instituții internaționale, cum a fost cazul FMI în 2009, când România s-a confruntat cu deficite mari.
„Am încercat să corectăm modul de lucru, dar am revenit la vechile practici. Sper ca această tendință să se oprească și să avem o gestionare mai responsabilă a finanțelor publice”, a adăugat consilierul.
El a explicat că menținerea unei economii stabile și a unui buget sustenabil este esențială pentru ca statul să poată interveni atunci când apar situații dificile.
„Atunci când se întâmplă ceva rău, trebuie să poți băga mâna în buzunar să ajuți. Dacă cheltuiești toate resursele în perioade bune, nu vei avea cum să gestionezi perioadele de criză”, a punctat Burnete.
(Citește și: ”Surpriză: Creștere economică de 0,3% din PIB în T2 – obținută prin revizuirea datelor din 2024. Datele depășesc, în sens pozitiv, cu mult așteptările. Explicațiile analiștilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
