Fitch Ratings a confirmat ratingul de credit pe termen lung în valută al României la nivelul „BBB-”, cu perspectivă negativă, printre principalele puncte forte evidențiate de agenție numărându-se deficitele gemene mari și persistente, creșterea rapidă a datoriei publice, polarizarea politică și nivelul ridicat al datoriei externe nete.
Observațiile Fitch – lista riscurilor, de la cele economice la cele politice:
- Puncte forte și slăbiciuni: Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital asociate, care sprijină convergența veniturilor și finanțele externe. PIB-ul pe cap de locuitor și guvernanța sunt peste media țărilor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele gemene (bugetar și de cont curent) mari și persistente, de creșterea rapidă a datoriei publice, polarizarea politică și nivelul ridicat al datoriei externe nete.
- Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice, demonstrată de deficitul fiscal ridicat și creșterea accelerată a datoriei guvernamentale raportate la PIB. Incertitudinea politică s-a redus, iar noul guvern a introdus un pachet ambițios de consolidare fiscală. Totuși, există riscuri majore pentru consolidarea fiscală pe termen mediu, generate de creștere economică slabă, dificultăți de implementare, oboseală fiscală și polarizare politică ridicată.
Fitch notează că incertitudinea politică s-a redus considerabil, dar „costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din interiorul coaliției și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta rămân provocări politice majore. În plus, cele două mari partide din coaliție – PNL (de centru-dreapta, condus de Ilie Bolojan) și PSD (de centru-stânga) – au convenit ca în 2027 Bolojan să lase locul unui premier PSD, ceea ce ar putea genera incertitudine privind politicile.”
Cifrele: deficit bugetar de 7,4% din PIB, creștere economică de 0,7% din PIB, inflație medie de 6,5% în perioada 2024-2026
Conform Fitch, impactul consolidării fiscale (doar măsurile adoptate deja) ar urma să fie de 1% din PIB în acest an.
„Cu toate acestea, estimăm că deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”, deficitul urmând să scadă la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027.”
Analiștii au punctat și încetinirea semnificativă a economiei României.
„Conform prognozelor noastre, PIB-ul nu va atinge rata potențială de creștere de 2% înainte de 2027”, se arată în comunicat.
Prognoza Fitch indică o creștere de 0,7% în 2025 (aproape identic cu 2024), apoi o stabilizare la 1,2% în 2026-2027, sprijinită de fondurile UE și de o ușoară redresare a zonei euro.
Inflația se va menține peste ținta BNR (2,5% ±1 pp). Prognoza agenției este o medie de 6,5% pentru perioada 2024-2026, dublu față de mediana „BBB”. Majorările de TVA accentuează presiunile inflaționiste.
Creștere accelerată a datoriei, cu precădere a celei externe – accelerare la 26% din PIB în 2027, față de media „BBB” de 3%
Datoria publică a crescut la 55% din PIB în 2024 și va urca la 63,4% în 2027, chiar aproape de 70% în 2029.
„Luând în considerare pachetul inițial de consolidare al guvernului, estimăm că raportul datorie/PIB va continua să crească la 63,4% în 2027 și ar putea ajunge aproape de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua doar parțial presiunile de creștere asupra datoriei, având în vedere deficitul foarte mare de la început. În plus, prognoza de creștere economică reală modestă și un deflator PIB mai redus înseamnă că creșterea nominală a PIB-ului va fi, în medie, doar 4%-5% în perioada de prognoză, comparativ cu 10% în 2021-2024”, conform Fitch.
Agenția punctează totodată și deficitul de cont curent foarte ridicat al României. Acesta a urcat la 8,4% din PIB în 2024 (față de 6,6% în 2023). Mediana pentru categoria „BBB” este doar 1%, ceea ce face din România un caz atipic.
„Estimăm că deficitul de cont curent se va reduce la sub 7% din PIB până în 2026, în principal datorită scăderii cererii de import din sectorul public și privat, pe măsură ce consolidarea fiscală reduce veniturile reale disponibile. Estimăm că datoria externă netă va crește la 26% din PIB în 2027, de la 22% în 2024, semnificativ peste media „BBB” de 3%”, se mai arată în evaluare.
Factori care ar putea duce la schimbări de rating
Factori care ar putea, individual sau colectiv, să ducă la retrogradare:
- Fiscal: Neimplementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care să ducă la stabilizarea datoriei publice pe termen mediu.
- Macro/Extern: Dovezi de efecte adverse asupra finanțării externe și lichidității sau asupra stabilității macroeconomice, generate de incertitudini politice sporite sau de deficite gemene persistent ridicate.
Factori care ar putea, individual sau colectiv, să ducă la îmbunătățirea ratingului:
- Fiscal: Încrederea că progrese constante în consolidarea fiscală vor sprijini stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu.
- Extern: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor de finanțare externă, ca urmare a unei îmbunătățiri structurale a deficitului de cont curent.
(Citește și: ”Economiști: Pachetul fiscal, suficient pentru ca România să evite ratingul ”junk” care ne-ar fi scos de pe piețele financiare. Măsurile ar trebui să restabilească încrederea investitorilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
