Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, sâmbătă, în debutul şedinţei de Guvern, că veniturile bugetului au crescut în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu cele din ianuarie 2024, cu 7,5%. În acest an, veniturile bugetare totale sunt prognozate să crească cu 16%, aici intrând însă și alte tipuri de venituri, nu doar cele din colectarea taxelor și impozitelor.
„Avem o veste bună de la ministrul Finanțelor: în ianuarie 2025 s-au colectat 44,7 miliarde de lei, în comparație cu (ianuarie) 2024, când s-au colectat 41,6 miliarde de lei. Înseamnă o creștere de 7,5%”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu, în deschiderea ședinței de sâmbătă de la Guvern, în care a fost adoptat Bugetul pentru 2025.
Dinamica veniturilor bugetare și a execuției cheltuielilor va fi extrem de importantă în acest an, în care estimarea de încasări este considerată a purta riscuri majore de neîndeplinire, deci risc pentru neatingerea țintei de deficit de 7%. Guvernul a majorat în luna decembrie o serie de taxe și a eliminat anumite facilități fiscale pentru anumite sectoare, ceea ce va majora colectarea pe parcursul anului.
CES (Consiliul Economic și Social) a dat vineri aviz negativ proiectului legii bugetului pentru 2025, reclamând faptul că bugetul este unul nerealist, respectiv optimist pe partea de venituri și cu subestimare pe partea de cheltuieli.
Bugetul urmează să fie trimis Parlamentului pentru dezbateri, amendamente și voturi în Comisii, iar până joi ar trebui aprobat de Parlament.
Ciolacu: „Marea miză a bugetului este exploatarea la maximum a fondurilor europene”
Proiectul de buget pentru 2025 nu cuprinde modificări de taxe şi impozite, dar are prevăzute sume importante pentru investiţii şi dezvoltare, a mai afirmat premierul Marcel Ciolacu.
„Este un buget de dezvoltare, în care investițiile ajung la un nou record, respectiv 150 de miliarde de lei, un plus de 30 de miliarde față de anul trecut. Investițiile se vor vedea în creșterea PIB, care va ajunge la mijlocul anului viitor la un PIB de 2.000 de miliarde de lei, adică 400 de miliarde de euro, dublu față de anul 2018. (…) În paralel, reducem costurile de funcționare a statului cu 0,5 puncte procentuale, ajustăm și cheltuielile de personal și cele cu bunurile și servicii”, a declarat prim-ministrul în deschiderea ședinței de Guvern.
Acesta a adăugat: „În 2025 câștigul salarial mediu net va crește cu 6,1%, peste nivelul inflației, de 4,4%. Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici și îmi asum această decizie. Continuăm sprijinul pentru economie și IMM-uri, cu toate schemele de ajutor de stat din planul bugetar structural agreat cu Comisia Europeană. Sunt zeci de miliarde de lei țintite spre creșterea producției industriale locale. (…) Alocăm 11 miliarde de lei programelor Anghel Saligny și PNDL, 8,2 miliarde proiectelor PNRR și 3,3 miliarde celor din fonduri europene”.
Premierul a subliniat că marea miză a acestui buget este exploatarea la maximum a fondurilor europene disponibile.
„Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde de euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre, (trebuie) să folosim banii europeni și voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să luăm acești bani”, a spus premierul.
De notat că veniturile bugetare estimate a fi primite de la Uniunea Europeană anul acesta se cifrează la 87,7 miliarde de lei, comparativ cu o execuție de 42,9 miliarde de lei execuția preliminară pe 2024.
Principalele coordonate bugetare: Veniturile bugetare provenind de la UE reprezintă 13,1% din total venituri bugetare estimate
Veniturile bugetului general consolidat ar urma să se ridice la 667,5 miliarde de lei în 2025, iar cheltuielile la 802,2 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 134,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,04% din PIB, reiese din proiectul de buget publicat de Ministerul Finanțelor.
Proiectul propune investiții de 149,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,8% din PIB – 92,8 miliarde de lei din fonduri europene inclusiv PNRR (față de 59 mld. lei execuția din 2024) și 56,9 miliarde de lei fonduri naționale (în scădere de la 59,8 mld. în 2024).
”Și în anul 2025 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE dețin 13,1% din total venituri ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național și un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană”, explică MF.
Ținta de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare de către ANAF este estimată la 9,7 miliarde lei în 2025.
(Citește și: ”Buget 2025: Principalele coordonate privind veniturile și cheltuielile. Ce, cât, cum pentru ministere și administrațiile locale”)
***