Coaliția politică de la Varșovia condusă de Donald Tusk a câștigat miercuri votul de încredere al Parlamentului și Polonia și-a păstrat stabilitatea politică, pe termen scurt, însă guvernul polonez se îndepărtează, la fel ca România, în mod vizibil de obiectivele fiscale asumate în toamna lui 2024 în fața Comisiei Europene, scriu analiștii UniCredit Bank într-o notă publicată vineri.
Aceștia spun că guvernul lui Donald Tusk va avea provocări în a implementa reformele care vor ține deschis robinetul fondurilor europene și în a continua consolidarea bugetară asumate tot în fața Comisiei.
Analiștii băncii nu nominalizează în clar România, dar merită notat că, spre deosebire de țara noastră, Polonia are un deficit bugetar „doar” dublu față de limita de 3% din PIB a UE – 6,6% din PIB în 2024 – și are surplus de cont curent și cheltuieli de apărare de 5% din PIB.
România a avut deficit bugetar de peste 9% din PIB și un deficit de cont curent similar. Mai mult, situația fiscal-bugetară a României a făcut ca Comisia Europeană să transmită săptămâna trecută un semnal de alarmă și să ceară implementarea reformei fiscale, care este jalon în PNRR și urmărește revenirea pe traiectoria de corecție a deficitului agreată cu Comisia Europeană în final de 2024.
Situația Poloniei: revizuire a țintei de deficit și ieșire din coordonatele planului de ajustare fiscală. Dar cu surplus de cont curent și creștere PIB
Ținta oficială de deficit bugetar prognozată de guvernul Tusk pentru 2025 a fost majorată recent la 6,3% din PIB, în contextul în care deficitul din 2024 a depășit și el în mod semnificativ estimările anterioare (6,6% din PIB în final).
Planul guvernului de a reduce deficitul cu undeva la un punct procentual în 2026 devine astfel puțin credibil, iar estimările actualizate ale Comisiei indică o ajustare de doar 0,3 puncte procentuale anul viitor, conform analiștilor UniCredit Bank.
Conform acestora, riscurile fiscale din Polonia sunt accentuate de fragilitatea arhitecturii politice interne: coaliția guvernamentală nu deține majoritatea necesară pentru a depăși un eventual veto prezidențial, în condițiile în care noul președinte ales, Karol Nawrocki este susținut de opoziția naționalistă, care urmărește în mod natural revenirea la putere. În plus, disensiunile între partenerii de guvernare și dificultatea de a susține politic reformele promise — inclusiv cele de care depind fondurile europene — complică suplimentar procesul de consolidare fiscală.
„Guvernul se confruntă cu două provocări principale. În primul rând, implementarea reformelor sociale și judiciare promise va fi dificilă din cauza riscului de veto prezidențial, pe care majoritatea parlamentară actuală nu îl poate anula. Angajamentul guvernului de a implementa reforme judiciare a fost suficient pentru a debloca accesul la fondurile europene, dar reformele respective nu au fost încă adoptate. În al doilea rând, divergențele din rândul partenerilor de coaliție și riscul de pierdere a sprijinului popular ar putea face dificilă adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală”, potrivit UniCredit.
Polonia se îndreaptă spre 60% datorie raportat la PIB
Sub scenariul Comisiei, care estimează o ajustare de doar 0,3 puncte procentuale a deficitului bugetar anul viitor, datoria publică a Poloniei ar trece de pragul de 60% din PIB în 2026 – o evoluție anticipată și pentru România, în contextul în care țara noastră adaugă circa 130-135 miliarde de lei anual la stocul de datorie publică.
În pofida acestui context politic complicat de la Varșovia, piețele rămân momentan calme, mai notează analiștii UniCredit, iar fundamentele economice ale Poloniei sunt solide în contextul în care creșterea economică a fost de peste 3% în primul trimestru din acest an, comparativ cu o stagnare economică în România.
În același timp, analiștii spun că „păstrarea unui partener puternic la granița de Est rămâne o prioritate pentru UE sub actualul context geopolitic”.
„Totuși, o politică fiscală relaxată, riscul ruperii coaliției și alegerile anticipate, dar și incertitudinea privind capacitatea guvernului pro-european de a rămâne la putere, pot contribui la o creștere a primei de risc pentru activele poloneze. Zlotul ar putea resimți presiuni de depreciere, deși o conduită fiscală mai relaxată și considerentele politice ar putea determina banca centrală să reducă dobânzile mai lent decât anticipează piețele, limitând astfel impactul negativ asupra monedei”, mai notează analiștii UniCredit.
(Citește și: Mugur Isărescu: „Pentru România, problema sustenabilității datoriei publice este mai presantă ca niciodată – Credibilitatea politicii fiscale a României joacă un rol crucial în menținerea încrederii investitorilor”)
(Citește și: Sfat pentru România de la directorul Institutului Bruegel: Renegociați planul de ajustare fiscală –„Sustrageți 1% de PIB din ajustarea fiscală și adăugați-l la cheltuielile suplimentare de apărare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
