Planurile-cadru pentru liceu, aproape finalizate – se lucrează la indicatorii de performanță pentru profesori

Noile planuri-cadru pentru liceu sunt aproape finalizate și vor fi puse în dezbatere publică la finalul lunii ianuarie, a anunțat ministrul Educației, Daniel David, într-un interviu acordat TVR. El a mai explicat că se lucrează și la setul de indicatori de performanță pentru profesori, care vor suplimenta veniturile celor cu rezultate.

Ele nu vor mări durata anului școlar și nici nu vor încarcă programul elevilor de liceu. Dimpotrivă, orarul s-ar putea chiar simplifica, a mai spus ministrul, care a mai explicat că numărul disciplinelor nu va crește.

Principalele declarații ale ministrului, pe acest subiect:

• Nu le punem (în dezbatere – n.red.) de formă. Nu ne-am făcut o idee despre cum trebuie să arate planurile cadru, simulăm o dezbatere publică şi o să iasă cam cum le-am pus, cu mici nuanţe. Dezbaterea va fi foarte serioasă şi dacă vin idei bune în legătură cu planurile cadru eu sunt dispus să schimb esenţa propunerii pe care am făcut-o.

• Ce vă pot spune este că am încercat să evit şi să nu accept introducerea unor discipline noi care să crească foarte mult numărul de discipline. Vedeţi, nouă ni s-a impus prin lege sau prin tot felul de decizii la nivelul Parlamentului şi cred că a fost o greşeală, că nu aşa se stabileşte un plan cadru şi nu aşa se stabileşte un curriculum, ni s-au impus tot felul de discipline, tot felul de teme.

• Ideea a fost că temele care sunt impuse prin lege, ce vreau să fac, vreau să le distribui disciplinelor mai clasice pe care le avem astfel încât să nu cresc numărul de discipline.

• Vreau să problematizez în timpul dezbaterii publice dacă această distribuire este în regulă, dacă trebuie să păstrăm toate temele. Nu uitaţi, după dezbaterea publică putem să iniţiem unele şi la nivel legislativ.

Va fi elaborat un set de indicatori de performanță ce va diferenția veniturile profesorilor

Ministrul Daniel David a mai explicat că se lucrează la indicatorii de performanță pentru profesori. Aceștia ar putea răsplăti excelența la olimpiade, progresul copiilor cu cerințe educaționale speciale și vor recompensa pe profesorii care lucrează în mediul rural și au rezultate.

Acești indicatori vor suplimenta veniturile cadrelor didactice, în cazul celor care se vor dovedi eficienți.

Explicațiile ministrului Daniel David:

Aşa cum văd eu lucrurile în acest moment, cred că sunt două aspecte diferite. Primul aspect este legat de salariul de bază. Iar salariul de bază trebuie să fie un salariu decent, care arată rolul social pe care îl are profesorul sau pe care vrem să-l dăm profesorilor în societatea noastră.

Dar peste salariul de bază ar trebui să apară diferenţieri în venituri, de aceea nu îmi place ideea indicatori de performanţă pe salarizare, că de fapt indicatorii de performanţă ar face diferenţieri pe venituri, nu pe salariul de bază.

Şi acolo lucrurile trebuie să fie foarte nuanţate, că nu poţi să ai un set de indicatori ca Patul lui Procust, nu-i poţi trata pe toţi la fel.

Voi veni cu acel set de indicatori pe care îi punem în dezbatere publică, nu se vor trezi cu un ordin de ministru peste noapte, iar după aceea în funcţie de feedbackurile pe care o să le primim vom stabili acei indicatori de performanţă.

Ideea generală este ca aceștia să acopere şi aspecte legate de excelenţă, dar şi aspecte de incluziune. 

Modernizarea sistemului presupune transferul eficient de competențe – ministrul Daniel David

Modernizarea învățământului înseamnă întoarcerea la „esența educației” prin transferul eficient de competențe, iar absolvenții să devină buni profesioniști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții, afirmă ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Internaționale a Educației (24 ianuarie).

„Educația devine astfel aproape sinonimă cu țara, iar așa cum facem educația, așa devine și țara! Dacă vrem o țară democratică și modernă, fondată pe știință și religie, în care să avem bunăstare, nu una autocrată și bizar-izolaționistă bazată pe pseudoștiință și pseudoreligie, în care bunăstarea va deveni un lux, ne trebuie o educație adecvată. Acum suntem în procesul modernizării acestui sistem, iar orice schimbare generează în mod natural unele temeri și reacții de rezistență. Dar modernizarea – așa cum o înțeleg și cum o planific eu – nu înseamnă decât să ne întoarcem la esența educației, și anume la faptul că, prin transferul eficient de competențe, absolvenții trebuie să devină buni profesioniști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții (mulțumiți de propria viață)”, a declarat ministrul.

În opinia sa, competențele înseamnă „o structur[” în care ponderea componentelor diferă în funcție de domeniu și care este formată din cunoștințe declarative (ce știm să spunem – înțelegeri ale lumii care ne oferă cultură și rezistență la manipulare, capacitatea de a identifica și de a aborda probleme relevante și flexibilitate în acțiunile practice), cunoștințe procedurale (ce știm să facem – care ne transformă în persoane eficiente în a rezolva probleme de specialitate și de viață) și valori (ce este important și de ce – ceea ce ne oferă sensuri și semnificații, cu impact pozitiv asupra motivației sociale și de învățare, calității vieții și echilibrului personal).

(Citește și: Profesorii propun evitarea fragentării anului școlar: Renunțarea la programele Școala Altfel și Săptămâna Verde și eliminarea punților dintre zilele libere ale părinților)

****