Video / Reforma în Sănătate – Măsurile concrete anunțate de premierul Bolojan și ministrul Rogobete

Bugetul record al Sănătății trebuie suplimentat anul acesta cu 10 miliarde de lei pentru a putea fi decontate serviciile medicale necesare în rețeaua publică, a declarat premierul Ilie Bolojan luni, la prezentarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor din sistemul public de sănătate, măsuri prezentate într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, alături de ministrul Sănătății – Alexandru Rogobete, și președintele CNAS – Horațiu Moldovan (foto – de la stânga la dreapta).

Anomaliile care au făcut nesustenabil sistemul public de sănătate; 10 mld. lei, suplimentarea ce va trebui alocată la rectificarea bugetară

Prezentarea măsurilor a fost precedată de o scurtă radiografie a anomaliilor din sistemul de sănătate făcută de către premierul Ilie Bolojan, măsurile din al doilea pachet pentru corecția bugetară vizând în mare măsură redresarea acestora anomalii.

”Anul acesta avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei, la care colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, în așa fel încât, pe de o parte, să putem să aducem facturile restante la zi – pentru că din martie nu am mai avut capacitatea financiară de a achita integral sumele – și, de asemenea, să putem funcționa până la finalul anului. Pentru asta, ne trebuie cel puțin 10 miliarde rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă, în condițiile actuale, o presiune mare pe bugetul de stat”, a declarat Bolojan, care a repetat că aceste sume nu se reflectă în calitatea serviciilor oferite de sistem.

Declarațiile prim-ministrului:

• ”De ce suntem nevoiţi să-l supunem atenţiei şi adoptării? Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani şi sunt două aspecte majore care îi afectează buna funcţionare. Un aspect major este creşterea accelerată a cheltuielilor şi nu mai putem să susţinem această creştere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget”.

• Cheltuielile alocate prin Casa Naţională de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, faţă de o pondere de aproximativ 11%, cât au înregistrat în anii trecuţi. ”Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere”, a completat el.

• ”Există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli”. ”Anul acesta avem un buget alocat de 77 miliarde de lei la care colegii noştri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, în aşa fel încât să putem aduce facturile restate la zi, pentru că din martie nu am mai avut capacitatea financiară de a achita integral sumele şi de asemenea să putem funcţiona până la finalul anului iar pentru aceasta ne trebuie cel puţin 10 miliarde, rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă, în condiţiile actuale, o presiune mare pe bugetul de stat”.

• A doua problemă majoră a sistemului este că ”această creştere importantă de sume pe componentele de sănătate nu se reflectă direct proporţionat în calitatea serviciilor pe care sistemul nostrum de sănătate îl oferă cetăţenilor şi nu se reflectă nici în percepţia şi în satisfacţia pacienţilor faţă de sistemul sanitar”.

• ”Aceste măsuri pe care le propunem vin să rezolve cel puţin o bună parte din aceste probleme, atacând cauzele”.

• ”Avem conduceri de spitale care nu performează şi în multe locuri avem ineficienţă managerială şi administrativă”. ”De ce se întâmplă asta? Pentru că o bună parte din veniturile spitalelor din România vin pe componenta de asigurare a salariilor, în aşa fel încât nu sunt legate direct de calitatea serviciilor sau de numărul acestora, prin urmare, cât timp mai mult de jumătate din banii pentru salarii îţi vin direct de la Casă, nu va fi niciodată o presiune sau un stimul pentru ca managerii să îmbunătăţească serviciile să fie mai eficienţi”.

• ”Avem cheltuieli salariale disproporţionate din ponderea totală a spitalului. Mai multe de o treime din spitalele noastre au cheltuieli cu salariile care depăşesc 80% din totalul cheltuielilor unui spital. În condiţii în care cheltuielile de salarii depăşesc 80-90% în multe locuri, banii care le mai rămân acestor spitale pentru medicamentele necesare pacienţilor, pentru analize, pentru aparatură, pentru curăţenie în spitale, pentru toate serviciile care trebuie acotărite sunt foarte puţini şi, plastic, aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în aceste spitale pentru a le asigura salariile şi, din păcate, mult mai puţin pentru pacienţii în care ar trebuit teoretic să le ofere servicii. Şi pentru aceste spitale este evident că trebuie să-şi facă o analiză a acestor cheltuieli, iar ele trebuie să se bazeze în principal pe serviciile care sunt oferite pacienţilor”.

• ”Avem, din păcate, în multe locuri, servicii care sunt umflate, fraude prin optimizarea cheltuielilor, prin îmbunătăţirea indicelor de complexitate şi prin tot felul de tehnici care au făcut ca de multe ori cheltuielile să crească, fără să se regăsească în servicii”. ”Trebuie să combatem prin mărsuri ferme şi să întărim responsabilitatea şi sancţiunile în acest domeniu”.

• ”Avem o întârziere a digitalizării sistemului şi orice întârziere a digitalizării nu ne permite să vedem problemele şi e nevoie urgentă să finalizăm toate procedurile prin care softurile Casei de Sănătate sunt aduse la zi, sunt interconectate cu a spitalelor, în aşa fel încât să putem urmări cheltuielile şi să fim mai eficienţi”.

• ”Avem o socializare a multor cheltuieli şi o privatizare a câştigurilor, în multe locuri, din păcate. Acest melanj între activităţile private şi cele publice permite acest lucru şi este important ca şi sistemul de sănătate public să-şi gestioneze resursele în aşa fel încât să-şi menţină o bună parte şi din veniturile care sunt încasate de pe urma tratamentelor”, a mai spus Bolojan.

• Lipsa criteriilor de performanţă în sistem, din punct de vedere al salarizării medicilor. ”Nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operaţii şi ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susţinem câteva proiecte pilot în care să introducem salarizarea, funcţiei de performanţă, în aşa fel încât dacă rezultatele vor apărea să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiţi în principal funcţie de performanţa pe care o fac”.

• Șefii de secţii nu sunt numiţi de managerii de spitale, iar dacă sunt numiţi de alte instituţii cum sunt universităţile de medicină, de exemplu, sau Facultăţile de medicină şi nu au un raport de performanţă încheiat fără echivoc cu indicatori clari cu cei care conduc spitalul, un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu îi are în echipele de management pe şefii de secţie presaţi de indicatori, să facă performanţă, să livreze servicii de calitate şi eficiente”.

• ”De asemenea, din păcate, avem un supraconsum de medicamente şi proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative atât ca volum, mult mai mare decât ar fi normal, dar şi ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice,  datorită întârzierilor din sistem sunt rezolvate la preţuri de 2-3 ori mai scumpe cu cele inovative. E nevoie că acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamente generice să facem acel lucru şi doar acolo unde nu există înlocuitori să menţinem în continuare posibilitatea de tratamente scumpe care depăşesc posibilităţile sistemului”.

• În general, există o debalansare a activităţii în sistem ceea ce generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienţii ajung în sistemul spitalicesc cu boli într-un stadiu avansat, pentru că ”prevenţia este slabă şi  ponderea tratamentelor în cabinetele medicelor de familie, în ambulatorii sau în spitalitatea de zi este la o pondere mult prea mică faţă de ceea ce ar trebui să fie”.

Principalele măsuri anunțate

La conferința de presă organizată la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Bolojan, și ministrul Sănătății – Alexandru Rogobete, și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate – Horațiu Remus Moldovan.

• ”Eficientizarea acestui sistem nu înseamnă sub nicio formă că vom tăia banii de la pacienţi. Nu înseamnă sub nicio formă că vom lăsa colegii medici, că vom lăsa spitalele fără resursele necesare, înseamnă doar o reaşezare a sistemului, tocmai pentru a corecta anumite componente care acum nu funcţionează şi pe care le ştim cu toţii”.

• Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu va deconta 10% din valoarea contractului lunar în cazul unităților sanitare unde se identifică cazuri de fraudare prin decontare fictivă de servicii medicale, a declarat luni ministrul Sănătății, Alexandru Florin Rogobete. „Au existat situații în care au fost decontate mai multe servicii pentru un singur pacient, uneori în aceeași zi, deși acel pacient nici măcar nu s-a prezentat la unitatea respectivă. Vom sancționa nu cu amenzi, cu 10% din contravaloarea serviciilor decontate.” Medicul responsabil va fi suspendat de la contractul cu casa de asigurări pentru o perioadă între 6 și 24 de luni. În plus, se va sesiza Colegiul Medicilor, pentru a evalua dacă medicul își poate continua activitatea.

• Toți furnizorii de servicii medicale trebuie să pună la dispoziția organelor de control documentele care arată corect legătura dintre medicamentele și materialele consumate și tratamentele sau analizele efectuate în perioada verificată. Dacă un furnizor refuză să prezinte aceste documente, va fi sancționat cu o amendă de 20% din valoarea contractului cu casa de asigurări. Dacă se găsesc diferențe între ce s-a cumpărat și ce s-a folosit efectiv, situația va fi raportată instituțiilor abilitate pentru a lua măsurile legale necesare. CNAS și Ministerul Sănătății vor controla spitalele cu cheltuieli de 2-3% din costurile reale. ”Există anumite unități sanitare, publice și private, care facturează către CNAS servicii să zicem de 10 milioane de lei, cifră fictivă, doar de exemplu, dar investesc în medicamente, consumabile medicale, în reactivi… 10.000-20.000 de lei pe lună”. ”Acest lucru nu este posibil. Nu poți să faci 20 de anestezii generale într-o lună, care să te coste 2 sau 3% din costul real”.

• Reglementarea relației spitalelor publice cu asigurătorii privați: “Azi nu există niciun spital public din România care să aibă vreun contract semnat cu un asigurător privat. Pe lângă CNAS, este nevoie ca în România să dezvoltăm și asigurările private care să vină complementar serviciilor pe care casa le decontează”.

• Majorarea valorii punctului pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate de la o valoare de 5 lei, la o valoare de 6,50 lei de la 1 august 2025 și la 8 lei începând cu 1 ianuarie 2026, pentru degrevarea spitalelor de cheltuielile cu spitalizările continue care pot fi rezolvate la nivelul ambulatoriului de specialitate.

• Prelungirea programului din ambulatoriile de specialitate până la ora 20.00, pentru că mulți angajați nu pot accesa aceste servicii în timpul programului de lucru și, astfel, sunt siliți să se adreseze sistemului privat.
• Revizuirea formulei de calcul a numărului de cazuri contractate, prin corelarea acestuia cu volumul de activitate efectiv realizat de către unitățile sanitare cu paturi în anul precedent, în scopul optimizării utilizării fondurilor alocate acestor servicii.

• Flexibilizarea accesului medicilor din secțiile spitalului la activitatea din ambulatoriul integrat de la nivelul spitalelor publice, prin adoptarea unui model de organizare în care orice medic din secțiile spitalului, în funcție de disponibilitatea zilnică și de dinamica activității clinice, să poată efectua consultații ambulatorii, fără a fi condiționat de un program prestabilit pe ore.

• Medicii din spital vor putea oferi mai ușor consultații și în policlinica spitalului (ambulatoriu), în funcție de timpul lor disponibil. Astfel, pacienții vor găsi mai ușor loc la specialist, fără liste lungi de așteptare și fără să fie trimiși direct în spital. Mai mulți medici în ambulatoriu înseamnă acces mai rapid și mai eficient la îngrijire.

• Reorientarea pacienților, dinspre internarea continuă, spre internarea de zi: ”Există multe obiceiuri pe care le cunoaştem. Mulţi pacienţi sunt internaţi două, trei zile în spital doar pentru a le face analize de bază doar pentru a le face un EKG sau ecografii. Ori acest lucru ne costă foarte mult şi aici este un făgaş în care se pierd foarte mulţi bani din sistemul public de sănătate, ori reorientarea pacienţilor în ambulatoriu sau în zona de spitalizare de zi aduce beneficii atât sistemului, pe de-o parte, cât şi pacientului care este diagnosticat şi tratat mult mai rapid. O măsură concretă se referă la recalcularea tarifelor pe caz ponderat aferentă unităţilor sanitare cu paturi, pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat precum şi a tarifelor pe zi de spitalizare pe secţie, compartiment, pentru secţiile de boli cronice şi de recuperare, precum şi pentru secţiile şi compartimentele de îngrijiri paliative, cu introducerea sumei corespunzătoare plăţii influenţelor salariare determinate de creşterile salariare ale personalului medical şi nemedical”, a spus ministrul Sănătăţii.

• „Mediul privat a spus că își dorește un parteneriat corect cu sistemul public de sănătate. Vrem să întărim acest parteneriat. Pacienții se vor putea prezenta, în ambele medii, conform noilor măsuri, fără acea taxă suplimentară – coplata.”

• Schemele de personal din spitale, organizarea unităților, trebuie eficientizată. ”Altfel spus, există unităţi sanitare care au, istoric, un grad de ocupare care nu depăşeşte din păcate 20-30%. Există secţii în cadrul unităţilor sanitare care au un grad de ocupare redus. Şi nu mă tem să spun că există în România spitale unde avem mai mulţi şefi de secţie decât pacienţi. Ori, acest lucru înseamnă o ineficienţă financiară în primul rând a acelor unităţi sanitare pentru că plătim salariile personalului medical şi nemedical din acele unităţi sanitare indiferent dacă au sau nu pacienţi”, a transmis ministrul Sănătăţii.

• Spitalele vor fi reclasificate, pentru prima dată după două decenii. „Spitalele nu au mai fost evaluate și clasificate de 20 de ani. Avem multe spitale în România care nu pot oferi serviciile de care comunitatea respectivă are nevoie. Ne propunem revizuirea metodologiei pentru clasificarea spitalelor în funcție de competență.”

• Situațiile în care spitalele publice preiau cazuri din sistemul privat, fără ca acestea să fie acoperite financiar. „Există mulți pacienți care încep tratamentul în unități medicale private. Pacienți care, din motive obiective medicale, se complică și sunt tratați 100% din cazuri în spital public, care investește în recuperarea pacientului sume importante de bani. Dar aceste servicii nu sunt decontate corespunzător de CNAS. Pentru această componentă venim cu o măsură fermă: transferul responsabilității aferente costurilor.”

• Introducerea unor indicatori clari pentru evaluarea șefilor de secție din spitale. „Nimeni nu evaluează performanța șefului de secție, care este un mic manager. Însă vom introduce noi indicatori de performanță în cazul șefilor de secții, care trebuie să își asume performanța echipei pe care o conduc,” a spus ministrul Sănătății.

• Lansarea unui program-pilot de mobilitate medicală, pentru a combate lipsa de personal în spitalele din zonele slab deservite. „Există multe unități sanitare cu deficit de personal medical. Această situație nu este doar în România. În multe state membre ale UE, pentru anumite specialități, e un deficit de personal. Încercăm un studiu pilot, demarat de Ministerul Sănătății, prin care vom crea un cadru de mobilitate medicală. Adică medicii specialiști care nu au avut, în ultimele 24 de luni, un loc de muncă în spitalul public se pot înscrie în acest program, pe o perioadă între 6 și 12 luni. Prin această măsură vrem să acoperim două vulnerabilități ale sistemului: să reducem exodul medicilor care pleacă din România pentru că nu au un post în spital și să creștem accesul pacienților la servicii medicale în zonele slab deservite medical.”

• Eliminarea plății de la bugetul de stat a rezidențiatului la spitalele private, salariul fiind aferent muncii prestate de resident, motiv pentru care salariul se va plati de catre unitatea sanitara.

• Program de mobilitate a cadrelor medicale; medicii care nu au lucrat în ultimele 12 luni într-un spital public se pot înscrie în baza de date a MS pe baza documentelor de exercitare a profesiei și vor fi repartizați la solicitarea unităților sanitare cu deficit, pe perioade de câte 6 luni, la pachet cu plata unei indemnizații de mobilitate de 20-30% din salariul de baza.

• Unităţile strategice vor fi spitale care pot răspunde tuturor nevoilor medicale, în special în situaţii de urgenţă. ”Şi aici mă refer la spitale care pot asigura politraume, care pot asigura tratamentul adecvat al pacienţilor cu AVC, al pacienţilor cu infarct miocardic acut, al pacienţilor nou născuţi critici acele secţii de ATI, neonatologie, spitale care îşi pot creşte rapid capacitatea de răspuns a secţiilor de Anestezie Terapie Intensivă şi a blocului operator în cazul în care situaţia o impune”, a mai declatat ministrul Sănătăţii. ”Discutăm despre acele spitale în care putem realiza centre de excelenţă. Nu orice spital trebuie să asigure orice tip de serviciu medical disponibil în România. Având această mentalitate în care în fiecare spital din România trebuie să avem neurochirurgie, vă dau un exemplu, am ajuns în situaţia în care nu putem acoperi gărzi, am ajuns în situaţia în care să avem spitale cu chirurg, dar fără anestezist. Am ajuns în situaţia în care să avem anestezist, dar fără chirurg. Am ajuns la o anomalie care ne-a dus şi ne duce în fiecare zi să pierdem şi să risipim miliarde în sistemul de sănătate, să punem pacienţii pe drum inutil, pentru că nu există un traseu clar al pacientului pentru anumite patologii. Am ajuns în situaţia în care medicii să fie nemulţumiţi pentru modul în care sunt abordaţi de către societatea publică”.

• Platformă pentru direcționarea pacientului în sistem. ”Astăzi, pacientul pleacă de multe ori din cabinetul medicului de familie într-o direcţie care nu întotdeauna este foarte clară. Nu întotdeauna ştie unde şi cui să se adreseze pentru a putea beneficia de un diagnostic şi pentru a putea beneficia de tratamentul cel mai potrivit. De aceea, noi, împreună cu Ministerul Sănătăţii, vom lucra la o platformă online, la un sistem centralizat de programări a pacientului în sistemul de asigurări sociale de sănătate, astfel încât, un pacient, dacă doreşte să facă o anumită investigaţie într-un anumit oraş, poate să vizualizeze foarte simplu acest lucru şi chiar să-şi facă o programare”, a explicat președintele CNAS, Horațiu Moldovan.

• ”În mediul spitalicesc vom reduce numărul de contracte de la 3 la 2. În ceea ce priveşte standardizarea unor proceduri medicale, ne îndreptăm atenţia asupra standardizării unor proceduri în spitalizarea de zi, lucrul pe care l-am făcut cu peste 120 de diagnostice şi proceduri terapeutice. Vom continua împreună cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii aceste standardizări, astfel încât să eficientizăm utilizarea banului public. La solicitarea Ministerului Sănătăţii şi dintr-o analiză pe care am făcut-o din perspectiva sustenabilităţii sistemului public de sănătate, am ajuns la concluzia că va trebui să luăm o măsură împreună cu Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte limitarea contractării în spitalizare continuă, cel puţin pe parcursul anului următor”, a afirmat Horaţiu Moldovan.

• La capitolul medicamente, dacă spitalele înseamnă, din punct de vedere al efortului bugetar în acest an, 34 de miliarde de lei, medicamentele înseamnă peste 21 de miliarde. ”În ceea ce priveşte medicamentele, lucrăm cu Ministerul Sănătăţii la o nouă metodologie de evaluare a medicamentelor şi de stabilire a preţului de decontare şi de rambursare a medicamentelor. Ne dorim, practic, să facilităm, să grăbim accesul medicamentelor pe piaţa din România şi implicit pe lista medicamentelor compensate şi gratuite, în special a medicamentelor generice, pentru că astăzi acest lucru se întâmplă într-o perioadă de timp inacceptabil de lungă, comparativ cu media europeană”, a mai spus Moldovan.

• Prelungirea duratei valabilităţii cardului de sănătate. ”În momentul de faţă, cardul de sănătate a expirat pentru o bună parte din populaţie şi dorim practic să prelungim la 10 ani valabilitatea cardului în momentul în care acest card va fi înlocuit cu noua carte de identitate”, a mai anunţat Moldovan.

• ”Vreau să transmit medicilor de familie că veniturile nu vor scădea, decât a medicilor de familie care vor avea peste 4500 de pacienţi. Cei care vor avea peste 4500 de pacienţi vor avea o scădere globală de 11%, cei sub 4.500 de pacienţi vor avea o creştere de 11%, pentru că noi dorim prin această măsură o creştere a calităţii servicilor medicale”, a declarat Moldovan.

(Citește și: Video / Pachetul 2, de reformă a administrației locale, prezentat oficial. Printre măsuri: Plafonarea numărului de angajați din primării și de polițiști locali; alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de gradul de colectare a impozitelor)

****