România riscă să piardă 1,76 miliarde de euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele cu probleme din Cererea de plată numărul 3 din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), ceea ce înseamnă că va rămâne cu „o brumă de bani”, în contextul în care valoarea netă a întregii cereri este de două miliarde de euro, a afirmat vineri ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, pentru Agerpres.
Printre jaloanele cu probleme se numără cel referitor la guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic, selectarea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), cel privind pensiile speciale sau organizarea licitațiilor pentru proiecte de infrastructură.
Punctele sensibile din Cererea de plată nr. 4
Potrivit ministrului, următoarea cerere de plată din PNRR va fi depusă cândva în iunie-iulie și va avea o valoare de 2,7 miliarde euro. Aceasta vine însă cu o serie de puncte sensibile, precum reforma privind pensiile generale, reforma fiscală, legea taxării mijloacelor de transport poluante și Codul Urbanistic.
În ceea ce privește Legea salarizării unitare, Marcel Boloș a subliniat că aceasta ar trebui desprinsă din Cererea de plată 4 și mutată în ultima sau penultima cerere.
Referitor la absorbția fondurilor europene pentru exercițiul multianual 2021-2027, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a spus că până în prezent gradul de absorbție este de numai 5% și că trebuie accelerată lansarea de proiecte, în condițiile în care avem la dispoziție 44 de miliarde de euro, din care 31 de miliarde de euro sunt granturi.
Renegocierea PNRR vizează revizuirea țintelor în raport cu posibilitățile de implementare
Întrebat ce urmărește să obțină prin renegocierea PNRR, Boloș a răspuns: „Întâi de toate, obiectivul principal este ca banii din granturi să îi absorbim 100%. Este vorba de peste 13 miliarde de euro, 13,7 miliarde de euro, iar aici va trebui să facem o curăţenie a proiectelor care au un ritm de implementare mai lent şi cumva să punem pe masa Comisiei, în ceea ce priveşte grantul, acele proiecte care au un ritm de implementare adecvat”.
„Avem, de asemenea, în vedere prelungirea termenelor de implementare la obiectivele de investiţii. Avem 113 obiective de investiţii, cu o valoare de 28 de miliarde de euro. Asta presupune să securizăm pierderea banilor pentru neîndeplinirea acestor obiective de investiţii şi să ne apropiem cât de mult de deadline-ul pe care îl avem pentru implementarea PNRR-ului. Avem şi revizuirea ţintelor asumate, mai ales pentru obiectivele de investiţii, pentru că acolo unde nu putem să ne atingem ţintele şi vedem că proiectele merg lent spre foarte lent, acolo trebuie să revizuim ţintele. Dacă ne-am asumat că trebuie să reabilităm energetic 5.000 de şcoli, dar în realitate nu putem decât 3.000, atunci trebuie să fim pragmatici şi să putem corecta astfel de lucruri. Deci, cum spuneam, o revizuire a ţintelor, adecvată cu implementarea proiectelor” a explicat Boloș.
Cu privire la bugetul pentru 2025, Marcel Boloș a afirmat că ținta de deficit bugetar de 7% stabilită pentru anul acesta poate fi atinsă, deoarece în 2025 nu mai avem cheltuieli de tipul one-off, precum cele destinate activităților electorale sau despăgubirilor pentru secetă.
(Citește și: ”Buget 2025: Principalele coordonate privind veniturile și cheltuielile. Ce, cât, cum pentru ministere și administrațiile locale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
