Video / Mesajele lui Mugur Isărescu pentru economie: Fără scumpiri noi la energie, stabilitate pe curs, politica monetară rămâne pe loc / Guvernatorul cere ”reziliență și răbdare”

Rata anuală a inflației, respectiv ritmul procentual cu care cresc prețurile de la un an la altul, va înregistra o scădere abruptă, de 5 procente, în a doua jumătate a anului viitor și va reintra în intervalul-țintă al BNR în primul trimestru din 2027, a declarat, vineri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul conferinței de presă în care a prezentat raportul trimestrial asupra inflației.

Conform noii prognoze a BNR, inflația va încheia anul cu o rată anuală de 9,6%, față de 8,8% cât estima în august. Totodată, la finalul lui 2026 inflația este estimată de BNR la o rată anuală de 3,7%.

Conform guvernatorului, efectele în prețuri a liberalizării pieței de energie și a majorărilor cotelor de TVA și a nivelurilor accizelor au fost subestimate în vară. Isărescu a spus că BNR ”nu întrevede majorări suplimentare” a tarifelor la energie electrică. De asemenea, guvernatorul BNR a afirmat că noile cote de TVA, majorate de la 1 august, s-au transmis în proporție de până la 85% în prețuri. 
”La legume-fructe, majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. (…) La combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA-ului s-a observat la pompă.În schimb, la energie electrică și gaze naturale, creșterile au fost chiar mai mari decât cele care derivă din aplicarea tehnică, mot-a-mot, a TVA-ului. (…) Prețurile alimentelor procesate și ale serviciilor au avansat peste nivelul justificat de modificarea fiscală”, a spus Isărescu.

Isărescu: Trebuie reziliență și răbdare. Politica fiscală restrânge cererea din economie – ar fi un risc enorm să o strângem și noi cu politica monetară

Potrivit guvernatorului BNR, incertitudinile privind evoluția economiei determină companiile să adopte o atitudine prudentă față de angajări. În ceea ce privește cererea de consum, Isărescu a punctat că aceasta este în scădere din cauza declinului încrederii consumatorilor, a scăderii salariilor nete reale și din cauza încetinirii creditării de consum.

”După aproape 4 ani de cerere excedentară, ea a intrat în teritoriu negativ și va continua, (…) probabil, tot anul viitor. Este baza care ne face să credem că inflația va veni în jos, mai întâi treptat, iar apoi abrupt, spre țintă. (…) Se schimbă, aș spune, un element fundamental în ce privește evoluția inflației în România. (…) Provine dintr-o ajustare fiscală masivă – graduală, care se va face pe 2-3 ani, dar este o ajustare masivă. Nu putem să mai venim și noi – este un risc enorm ca peste această strângere a cererii în economia internă, care se observă – să mai strângem și noi, cu politica monetară. Trebuie reziliență, menținerea actualelor niveluri (ale dobânzilor) și a politicii monetare restrictive în actuala configurație și o rezistență, răbdare, până când datele vor arăta mai bine”, a explicat Isărescu conduita politicii monetare a BNR.

Mugur Isărescu a mai declarat că avem și o cvasi-stagnare a investițiilor, care grevează perspectiva de redresare economică. Totodată, guvernatorul a mai semnalat că BNR va ”păstra administrarea cursului de schimb”.

Declarațiile extinse ale lui Mugur Isărescu și prezentarea raportului trimestrial asupra inflației realizată de către Guvernator:

• Datele din raport sunt cele mai recente, aproximativ până la 1 noiembrie 2025. Prezentarea a fost actualizată cu datele din ultimele 2 zile referitoare la inflație și PIB.

• Aceasta este rata anuală a inflației. Ea a accelerat în trimestrul III 2025, din cauza următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA și nivelul accizelor, apoi am avut o dinamică ridicată a costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – în special în industria alimentară, la serviciile de piață – și am avut și o continuare a tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

• În sensul temperării creșterilor de preț, avem o temperare a cererii de consum. Apoi, o evoluție echilibrată, să-i spunem benignă, în ceea ce privește cotațiile internaționale ale petrolului, și s-a beneficiat și de corecții consistente, în sensul scăderii, la prețurile legumelor și fructelor. Acest grafic e mai detaliat decât primul și ne arată că bunurile energetice și inflația de bază au avut principalele contribuții la saltul indicelui prețurilor de consum.

• Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate, în iulie, a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației. Și după aceste creșteri, nivelul tarifului se înscrie în ceea ce constatăm a fi pe piață. Nu întrevedem majorări suplimentare (a prețurilor la energie – n.r.).

• Maniera în care s-a transmis majorarea cotelor TVA din august. După datele noastre, cele care se opresc în sfârșit de octombrie, cotele TVA (majorate) din august s-au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. În structură, însă, acest 85%, cifra agregată, arată un comportament eterogen, comportament derivat din comportamentul agenților economici. La legume-fructe, majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. Asta ne arată că atunci când condițiile pieței sunt adecvate – adică există o supraofertă, și așa se întâmplă în timpul verii – chiar dacă se majorează taxele, asta nu se reflectă automat în creșterile de prețuri. Pentru că producătorul caută să-și vândă produsele.

• O evoluție aproximativ egală am observat și la combustibili. Adică cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA-ului s-a observat la pompă.

• În schimb, la energie electrică și gaze naturale, creșterile au fost chiar mai mari decât cele care derivă din aplicarea tehnică, mot-a-mot, a TVA-ului. La prețuri administrate, chiar mai mult. La serviciile CORE2 ajustat, variația efectivă este chiar mai mare decât cea care ar fi derivat numai din majorarea TVA-ului. Și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. (…)

• Prețurile alimentelor procesate și ale serviciilor au avansat peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

• În industria alimentară și în servicii, costul cu forța de muncă are încă valori ridicate. Pentru alimentele procesate, majorarea TVA a fost transmisă predominant la data introducerii măsurii. În timp ce pentru bunurile nealimentare, volatilitatea mai prelungită (a prețurilor) sugerează un transfer gradual în prețurile de consum.

• Scumpiri ample s-au observat și în cazul serviciilor de piață, în linie cu comportamentul tipic pe acest segment, caracterizat de ajustări mai puțin frecvente ale prețurilor, dar ajustări mai ample. Graficele arată acest lucru, cu toate că avem un grafic tehnic. Dar ajută pentru cei care vor să vadă cum a influențat majorarea de TVA prețurile de pe piață.

• Avem însă și un factor care temperează, încă din această vară, creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. În stânga avem costurile unitare cu forța de muncă, iar în dreapta factorii determinanți ai dinamicii salariale brute.

• Incertitudinile privind evoluția economiei determină companiile să adopte o atitudine prudentă față de angajări, iar accelerarea proceselor de automatizare și robotizare reduc necesarul de forță de muncă. În prezentările precedente am subliniat faptul că avem o piață a forței de muncă tensionată. Observăm o atenuare a acestei tensiuni.

• Deviația PIB: după aproape 4 ani de cerere excedentară, ea a intrat în teritoriu negativ și va continua, (…) probabil, tot anul viitor. Este baza care ne face să credem că inflația va veni în jos, mai întâi treptat, iar apoi abrupt, spre țintă. (…) Se schimbă, aș spune, un element fundamental în ce privește evoluția inflației în România. (…)

• Provine dintr-o ajustare fiscală masivă – gradual, care se va face pe 2-3 ani, dar este o ajustare masivă. Nu putem să mai venim și noi – este un risc enorm ca peste această strângere a cererii în economia internă, care se observă – să mai strângem și noi, cu politica monetară. Trebuie reziliență, menținerea actualelor niveluri (ale dobânzilor) și a politicii monetare restrictive în actuala configurație și o rezistență, răbdare, până când datele vor arăta mai bine. (…)

• În partea dreaptă aveți așteptări privind evoluția economiei, măsurată pe baza unor diverși indicatori.

• Avem o dinamică în scădere a cererii de consum, în trimestrul 2, în asociere cu declinul încrederii consumatorilor și a salariilor nete reale, precum și cu încetinirea resurselor împrumutate. Se observă din aceste 2 grafice. În partea stângă avem o scădere a consumului populației, începând cu trimestrul doi. Ea continuă în toamnă. În partea dreaptă, creditele noi acordate pentru consumul populației și creditele pentru locuințe, care sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil.

• Avem o cvasi-stagnare a investițiilor, care grevează perspectiva de redresare economică. Creșterea ratei deabsorbție a fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil, mai ales din perspectiva nivelului tehnologic relativ scăzut al economiei. Graficul din dreapta (cu formarea brută de capital fix – n.r.) nu arată deloc bine. Nivelul tehnologic în economia românească este printre cele mai scăzute din Europa, în zona noastră. Din anumite puncte de vedere suntem chiar pe ultimul loc (în UE).

• Formarea brută de capital fix e în declin, atât pe partea de diverse investiții, cât și pe partea de construcții. Putem să compensăm această scădere a investițiilor și a cererii de consum prin absorbția de fonduri europene. Ea poate oferi un impuls considerabil, și pe partea de nivel tehnologic, dar și ca intrări de capital.

• Reducerea deficitului comercial în trimestrul 2 este vizibilă și ea, pe fondul exporturilor intra-comunitare (mai mari) și al încetinirii importurilor, în linie cu parcursul cererii interne. Avem însă o deteriorare moderată a deficitului de cont curent, în partea dreaptă se observă. În intervalul ianuarie-septembrie. Dar în special datorită veniturilor secundare: au crescut foarte mult – și era normal să se întâmple asta – ieșirile de capitaluri prin plata dobânzilor la împrumuturile externe.

• Cursul de schimb: avem o amplitudine mai mare a mișcărilor zilnice și săptămânale. Îl folosim drept ancoră, spre deosebire de celelalte 3 țări care au aceeași politică (ca noi), inflation-targeting și politică de flotare (controlată) a cursului de schimb. Deci păstrăm o administrare a cursului de schimb. Evoluția de după criza din mai a însemnat intrări de capital – deci capitalurile care au ieșit au revenit, se observă în creșterea rezervei (valutare) la nivelul de dinainte de criză, deci la nivelul din aprilie, și apoi creșteri ulterioare –, faptul că am putut să ne finanțăm atât pe piața internă, cât și piața externă, iar intervențiile pe piață au fost minore, ca să nu spun că aproape au lipsit. Și au fost în ambele părți.

• Prima de risc: se menține cea mai ridicată, cu mențiunea că, ieri, am primit o veste. În ceea ce privește împrumuturile pe 10 ani, prima de risc a României a căzut sub nivelul Ungariei – sau prima de risc a Ungariei a crescut peste nivelul nostru (dobânda la împrumuturile pe 10 ani în moneda locală – n.r.).
• Așteptările operatorilor economici. Față de șocurile prin care am trecut aș spune că sunt rezonabile. Nu dau bine dar sunt rezonabile. În partea dreaptă, și mai rezonabile sunt așteptările analiștilor bancari, care cred că, într-o perspectivă mai îndepărtată de timp, intrăm în ținta de inflație cu politicile pe care le avem în prezent.

• Prognoza macroeconomică. Legat de ce se întâmplă în Europa și în lume, avem câteva noutăți: o moderare a ritmului de creștere economică a principalilor parteneri comerciali – ne va afecta și pe noi, suntem integrați în mare măsură în lanțul de producție european. Avem o anticipare a BCE privind o temperare a inflației, concomitent cu relaxarea treptată a politicii monetare, cu toate că inflația de bază, în special componenta serviciilor, se menține la nivel ridicat și în Europa și în zona Euro. În plus, o temperare semnificativă față de perioada precedentă a ritmului deprecierii dolarului american față de euro. nc e privește prețul țițeiului, ca deobicei, incertitudini. Pe un fond politic tulbure.

• Prognoza de inflație: rata anuală a inflației, calculată pe baza indicilor prețurilor de consum, are o traiectorie descendentă cvasi-continuă, cu o ajustare amplă în trimestrul 3 anul viitor. O reducere de 5 puncte procentuale. Când? Atunci când iese din baza de calcul impactul direct al șocurilor pe calea ofertei (majorările din iulie de la energie și a cotelor de TVA și accizelor din august – n.r.).

• Ce mai observăm: că față de prognoza din vară avem o curbă sensibil mai ridicată a inflației. Ce s-a subestimat în vară: în primul rând impactul măsurilor administrative: liberalizarea pieței de energie electrică și majorarea impozitelor indirecte din T3, mai ales pe partea de electricitate. De asemenea, un impact greu de măsurat, cel al anticipațiilor inflaționiste. El s-a conturat. Este un mediu politic să îi spunem și social destul de tensionat – în țară, în această perioadă. Bineînțeles că toate aceste discuții împing creșterile de prețuri mai sus decât am anticipat.

• Avem aceeași perspectivă: după ce impactul șocului creșterii prețului la electricitate și a impozitelor vor ieși din indicele prețurilor de consum are loc o scădere abruptă a IPC și se reintră în intervalul țintă în T1 2027.

• Datele de mai jos arată exact asta. În 2025 avem 5 puncte procentuale, aproape jumătate din inflație, determinate de impozitele indirecte – TVA și accize – și energia electrică și gaze naturale. Când dispar, în 2026, inflația cade la jumătate.

• Riscurile sunt aproape echilibrate. (…) Piața muncii probabil va împinge prețurile mai sus. La materii prime nu suntem încă siguri, dar probabil că tot în sus. Mediul extern e și el echilibrat.

(Citește și: ”Avansul anual al PIB „a accelerat” la 0,8% în primele nouă luni din 2025, dar economia a scăzut în T3 și este prognozată să stagneze în T4”)

***