Costul reechilibrării finanțelor publice va apăsa asupra unei creșteri economice sub potențial, notează Valentin Tătaru, economist-șef, și Ștefan Poșea, economist, în cadrul ING Bank România.
În plus, liberalizarea prețurilor la energie și deprecierea leului ar putea adăuga încă un punct procentual la inflație, mai avertizează ei – iar majorarea altor taxe ar putea crește și mai mult acest procent.
”Deși investițiile recente în infrastructură și aderarea la Spațiul Schengen promit beneficii pe termen mediu, condițiile economice imediate rămân fragile. Echilibrarea prudenței fiscale, consensului politic și stabilității monetare va fi esențială în următoarele luni”, potrivit unei analize semnate de economiștii ING România.
Potrivit prognozelor acestora, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,2% din PIB în 2025 (mult sub prognoza oficială pe care a fost construit bugetul, de 2,5% din PIB, și sub prognoza revizuită la sfârșitul lunii mai, de 1,4% din PIB), iar deficitul bugetar ar urma să se situeze la 7,5% din PIB (peste ținta guvernamentală de 7% din PIB)
”Deși reducerea cheltuielilor pare să fie în centrul negocierilor politice, este posibil să fie luate în calcul și reduceri ale investițiilor și/sau creșteri de taxe pentru o consolidare fiscală mai rapidă – ceea ce adaugă incertitudini privind creșterea și inflația”, avertizează ei.
Alte aspecte consemnate de economiștii ING Bank România:
- Renegocierea PNRR rămâne un factor-cheie, cu accent mai mare pe componentele nerambursabile; partea de împrumuturi este în continuare expusă riscurilor.
- Deși comerțul global este afectat de incertitudini tarifare, aderarea României la Schengen și îmbunătățirea infrastructurii ar trebui să se traducă în câștiguri de productivitate, odată cu dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare strategice ale UE.
- În privința deficitului comercial, chiar și cu o încetinire a consumului privat, o corecție semnificativă în 2025 pare puțin probabilă, în special având în vedere deteriorarea din primul trimestru.
”Deși alegerile prezidențiale s-au încheiat, negocierile politice continuă să domine scena publică. Măsurile fiscale și stabilitatea politică rămân sub observație atentă, în contextul apropierii unor termene-limită importante pentru păstrarea ratingului de credit al României”, avertizează economiștii.
Creșterea PIB sub potențial riscă să devină noua normalitate: ”Doar investițiile susținute în capacitate productivă pot restabili o creștere sănătoasă”
Economiștii atrag atenția asupra performanței economice slabe a României. După un avans modest de 0,8% în 2024, PIB-ul României a stagnat în primele trei luni din 2025, iar perspectivele pentru o revenire semnificativă sunt limitate.
”Datele preliminare arată că cererea internă și importurile ridicate au continuat să domine, în timp ce investițiile au stagnat. Pe partea de ofertă, indicatorii de frecvență ridicată evidențiază dificultăți în industrie și servicii. Deficitul comercial s-a lărgit cu 26,9% în T1 față de anul trecut, din cauza exporturilor slabe și a creșterii importurilor”, avertizează ei.
Pe termen mediu ei anticipează o încetinire a creșterii salariilor și un cadru fiscal mai restrictiv, aspecte ce vor modera avansul consumului. De asemenea, o revenire a exporturilor este anticipată abia începând cu 2026, ”având în vedere tranzițiile structurale în competitivitatea europeană – în special în Germania.”
”Modelul de creștere bazat pe consum își arată limitele. Doar investițiile susținute în capacitate productivă pot restabili o creștere sănătoasă și pot reduce deficitul comercial structural”, punctează analiza.
Revizuire negativă a prognozei de deficit
În privința bugetului, specialiștii semnalează faptul că situația fiscală încă nu s-a îmbunătățit după alegeri.
”Redobândirea încrederii piețelor financiare ar necesita o combinație de reducere a cheltuielilor, îmbunătățirea colectării și eventual creșteri de taxe. Inițierea unui grup de lucru multipartinic dedicat reducerii cheltuielilor ar putea funcționa ca un plan de rezervă dacă negocierile guvernamentale se prelungesc”, notează ei.
Totuși, situația precară a finanțelor publice i-a determinat să revizuiască negativ prognoza de deficit bugetar, de la 7% din PIB la 7,5% din PIB.
Evoluții îngrijorătoare ale balanței de plăți
Economiștii notează deteriorarea semnificativă a balanței comerciale: deficitul a crescut cu 26,9% față de anul trecut.
”Importurile au crescut în toate categoriile, în timp ce exporturile – mai ales în sectorul manufacturier și materii prime – au slăbit. Consumul intern, derapajul fiscal și marile investiții pun presiune continuă pe deficit. (…) În sectorul serviciilor, excedentul a scăzut cu 17%, în special din cauza turismului. Alte componente ale balanței de plăți au înregistrat mișcări minore, dar per ansamblu deficitul de cont curent rămâne ridicat”, se arată în analiză.
Pe termen scurt, specialiștii ING nu anticipează corecții structurale majore ale balanței comerciale. Pe termen lung, cooperarea industrială europeană și câștigurile de productivitate din infrastructură ar putea ajuta la reechilibrare, susțin ei.
Estimare pentru 2025: deficit de cont curent de -8,0% din PIB (vs. -8,4% în 2024).
Slăbirea leului și facturile mai mari la energie ar putea adăuga 0,7–1,0 pp la inflație
BNR a menținut rata de politică monetară neschimbată în primele patru ședințe din 2025, după tăierile de 50 de puncte de bază din vara lui 2024. Printre îngrijorări: deficitul fiscal ridicat, creșterea salarială persistentă și inflația rigidă. În plus, incertitudinile politice dintre tururile de alegeri au declanșat ieșiri de capital, iar BNR a intervenit cu peste 6 miliarde euro pentru stabilizarea cursului.
”Deși presiunile s-au redus, incertitudinile politice persistă. Condițiile monetare sunt mai stricte decât la începutul anului, iar lichiditatea interbancară este atent gestionată. În piața valutară, BNR va menține probabil controlul strâns asupra leului. Așteptăm o depreciere treptată până la 5,10 în decembrie 2025 și 5,18 în 2026. O depreciere mai accentuată ar fi improbabilă fără deteriorări suplimentare”, se precizează în analiză.
Pe inflație, slăbirea leului și facturile mai mari la energie ar putea adăuga 0,7–1,0 pp. O posibilă majorare a TVA reprezintă un risc major, mai avertizează specialiștii ING.
Scenariul de bază: inflație la final de 2025 de 5%, cu o posibilă reducere de dobândă de 50pb în T4, condiționată de stabilizarea așteptărilor inflaționiste și de un context global favorabil.
(Citește și: ”Deficit mare? Să ne întoarcem la Buget: Economia aterizează, dar guvernul mai are două arme secrete prin care poate compensa. Liberalizarea energiei și… inflația”)
***
