Indicatorul Sentimentului Economic (ESI) a scăzut la 94,7 în iulie față de 96,8 în iunie, pe fondul măsurilor anunțate de consolidare fiscală care au erodat încrederea în toate sectoarele.
”Încrederea consumatorilor a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele 32 de luni, atât componentele privind trecutul, cât și cele privind așteptările slăbind în această lună, după ce guvernul a anunțat pachetul de consolidare fiscală la începutul lunii iulie, care include majorări ale cotei TVA și accizelor începând cu 1 august. Aceste măsuri sunt așteptate să reducă veniturile disponibile viitoare, alături de expirarea plafonării prețurilor la energie electrică, care a avut loc în această lună”, potrivit unei analize Erste.
În graficul de mai jos este ilustrată evoluția indicatorului ESI în paralel cu evoluția PIB-ului real.
Încrederea în comerțul cu amănuntul a scăzut la cel mai redus nivel de la finalul primului val al pandemiei de Covid
Încrederea în sectorul industrial a scăzut la -2,00 în iulie de la -1,6 în luna precedentă, determinată de un nivel mai redus al comenzilor și de așteptările reduse privind producția, care au compensat contribuția pozitivă a nivelului mai scăzut al stocurilor.
Sentimentul în sectorul serviciilor a scăzut la 2,5 în iulie față de 3,5 în iunie, din cauza cererii mai slabe, atât anterioare cât și așteptate, în timp ce evaluarea situației de afaceri din trecut a rămas aproximativ neschimbată.
Încrederea în comerțul cu amănuntul a scăzut la cel mai redus nivel de la finalul primului val al pandemiei de Covid, cu o scădere accentuată atât a componentelor retroactive, cât și a celor anticipative.
Moralul în construcții a înregistrat o scădere marginală din cauza așteptărilor mai reduse privind angajările, în timp ce nivelul carnetelor de comenzi a fost raportat ca fiind neschimbat de către respondenți.
Așteptările privind prețurile au urcat la un nivel record
Așteptările privind prețurile de vânzare au crescut în toate sectoarele. Așteptările consumatorilor privind prețurile pentru următoarele douăsprezece luni au urcat la un nivel record de la începutul sondajului, în mai 2001, ca urmare a anunțatelor majorări de taxe începând cu august 2025 și așteptărilor privind prețuri mai mari la electricitate.
Indicatorul privind așteptările legate de ocuparea forței de muncă a scăzut brusc la 100,1 în iulie față de 103,8 în iunie, atingând cel mai redus nivel din decembrie 2020.
Rata de utilizare a capacității a crescut în trimestrul III 2025 la 71,5% față de 69,3% în trimestrul II 2025, atingând cel mai înalt nivel din ultimele zece trimestre, deși rămâne semnificativ sub media pe termen lung de 76,7%.
”ESI sugerează o creștere economică slabă în al doilea trimestru al acestui an, iar începutul de T3 nu arată promițător. Utilizarea capacității de producție în industrie este în creștere în T3, dar rămâne sub media istorică”, scriu economiștii Erste.
Indicatorii ESI sugerează un avans de 2%-2,5% din PIB pentru Europa Centrală și de Est
Indicatorii de sentiment economic ai Comisiei Europene pentru Europa Centrală și de Est (ECE) sugerează că creșterea PIB-ului regional a fost menținută într-un ritm moderat, de 2,0-2,5% an/an, la începutul trimestrului III, potrivit unei analize capital Economics, care semnalează la rândul său o accelerare a inflației în România.
“Indicatorul nostru regional ponderat pentru ECE privind așteptările firmelor legate de prețurile de vânzare a crescut în această lună la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Această creștere a fost determinată aproape în totalitate de o explozie a așteptărilor privind prețurile în România, în urma majorărilor de TVA recent aprobate. Considerăm că o reaprindere a inflației în România în lunile următoare va duce probabil la amânarea reducerilor de dobândă mai mult decât se așteaptă majoritatea analiștilor”, se arată în raport.
Sentimentul economic a scăzut în șase dintre cele zece economii ECE, a crescut în trei și a rămas constant în Lituania. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Ungaria, unde ESI sugerează o slăbire a creșterii PIB-ului după redresarea observată în trimestrul II.
Per ansamblu, ESI-ul ponderat de analiștii capital Economics cu PIB-ul pentru întreaga regiune ECE a scăzut de la 98,9 în iunie la 97,2.
”Acest nivel este compatibil cu o creștere a PIB-ului regional de 2,0-2,5% an/an la începutul trimestrului III (similar cu creșterea de 2,1% înregistrată în trimestrul I)”, se arată în analiza lor.
(Citește și: ”Analiză capital Economics: Riscurile fiscale încă mocnesc în Europa Centrală și de Est – România are de luat măsuri de austeritate pentru a stabiliza datoria publică”)
***
Urmărește-ne pe Google News
