Percepția de risc a scăzut semnificativ în regiune însă economiștii avertizează că țările din Europa Centrală și de Est (ECE) se confruntă în continuare cu riscuri fiscale semnificative, România și Polonia având cele mai vulnerabile poziții: pentru a stabiliza datoria publică, România trebuie să implementeze măsuri de austeritate de 6,5% din PIB, iar Polonia (care încă amână consolidarea) de 4% din PIB.
Primele de risc fiscal, respectiv îngrijorările legate de pozițiile fiscale din ECE s-au redus în ultimele luni, potrivit unei analize capital Economics. Primele CDS (Credit Default Swap) pe 5 ani – care măsoară costul asigurării împotriva riscului de intrare a unui stat în incapacitate de plată – au scăzut, în special în România.
„Primele de risc fiscal s-au redus în general în Europa Centrală și de Est (ECE) în ultimele luni, dar dinamica datoriei publice din regiune rămâne un motiv de îngrijorare. Deficitele bugetare sunt mari, iar presiunea pentru cheltuieli guvernamentale mai mari – în special pentru apărare – se va menține. Considerăm că nivelul datoriei publice în majoritatea țărilor din regiune va crește peste așteptări în următorii ani”, avertizează compania de consultanță.
Guvernele din ECE și-au asumat obiective de reducere a deficitelor bugetare în următorii ani, scriu specialiștii capital Economics, amintind că noul guvern al României a prezentat în ultimele săptămâni „măsuri semnificative de consolidare fiscală pentru a aborda deficitul uriaș de 9,3% din PIB.”
În același timp, pentru a respecta regulile fiscale ale UE, atât Ungaria, cât și Polonia și-au propus să reducă deficitele sub 3% din PIB pe termen mediu (de la 4,9%, respectiv 6,6% din PIB). Deficitul bugetar al Cehiei este deja mult mai mic comparativ cu alte țări (2,2% din PIB), dar și guvernul ceh a anunțat planuri pentru a reduce acest deficit în anii următori.
Ca urmare, prima de risc a scăzut, în special în România, unde crescuse mult în contextul alegerilor prezidențiale.
Grafic 3: Schimbarea primelor CDS suverane pe 5 ani de la vârful din aprilie (puncte de bază)
Costurile mai mari cu dobânzile și angajamentele privind Apărarea îngustează bugetele din ECE
„Totuși, considerăm că dinamica fiscală este subestimată în unele părți ale CEE. În primul rând, amploarea consolidării fiscale necesare pentru a preveni creșterea ratelor datoriei este mare”, avertizează ei.
Graficul 4 compară cele mai recente solduri bugetare primare (adică soldurile bugetare excluzând costurile cu dobânzile guvernamentale) cu estimările capital Economics privind soldul bugetar primar mediu necesar pe termen mediu pentru ca economiile să-și stabilizeze nivelul datoriei publice.
Costurile mai mari cu dobânzile post-pandemie înseamnă că statele din regiune trebuie să aibă poziții bugetare primare mai solide decât în trecut pentru a preveni creșterea datoriei.
Grafic 4: Soldul bugetar primar al guvernului și soldul bugetar primar stabilizator al datoriei
„Polonia și România se remarcă prin necesitatea unei consolidări fiscale mai puternice, de 4,0% și respectiv 6,5% din PIB, pentru a împiedica continuarea creșterii nivelului datoriei. Măsurile de consolidare fiscală din România din ultimele săptămâni vor trebui urmate de noi măsuri de austeritate pentru a atinge acest obiectiv. Iar Polonia trebuie să înceteze să amâne planurile de consolidare fiscală”, se arată în raport.
Regiunea nu are un istoric prea bun în privința implementării consolidării fiscale/ Calculele bugetare se bazează pe ipoteze macroeconomice prea optimiste
Economiștii mai atrag atenția asupra faptului că regiunea are „un istoric slab în ceea ce privește implementarea consolidării fiscale.”
„Deficitele bugetare din Polonia, Ungaria și România au fost mai mari decât planificat în ultimii ani. În unele cazuri, este de asemenea notabil că planurile de consolidare fiscală se bazează pe ipoteze macroeconomice prea optimiste. De exemplu, bugetul Ungariei se bazează pe o creștere economică de 2,5% în acest an și de 4,1% în 2026, mult peste previziunile noastre (0,8% și 2,5%), ceea ce sugerează că veniturile guvernamentale pot fi mai mici decât s-a planificat. Dacă Trump va impune o taxă de 30% pe UE – așa cum a amenințat recent – creșterea economică ar putea fi chiar mai slabă decât estimăm noi”, se arată în analiza citată.
Previziunile capital Economics pentru evoluția datoriei guvernamentale în Polonia, România și Ungaria în următorii ani indică o traiectorie fiscală mai slabă decât cea anticipată de majoritatea analiștilor. Aceasta este ilustrată cu gri în graficul de mai jos, în vreme ce media opiniilor altor economiști din piață este ilustrată cu turcoaz.
(Citește și: ”Așii Românei: 80% din media UE la productivitatea nominală per angajat; 35% din media UE la salariul nominal brut pe oră; Trecerea de la avantaj competitiv bazat pe costuri la inovație – raport”)
***
Urmărește-ne pe Google News
