Cu toată că avansul anual al PIB a fost menținut la 0,3% în primul trimestru din 2025, Institutul Național de Statistică (INS) a operat ample revizuiri ale datelor privind sursele acestei creșteri economice – revizuiri ce reflectă, în principal, o temperare severă a consumului.
Astfel, contribuția sectoarelor ”comerț, transport și HoReCa” la avansul PIB a fost revizuit la -0,2% în datele provizorii (2) publicate joi, față de 0% în datele provizorii (1) publicate la începutul lunii trecute.
Totodată, contribuția consumului a fost redusă de cinci ori, de la 2,5% în date provizorii (1) la doar 0,5% în date provizorii (2).
”Produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 375773,6 milioane lei preţuri curente, în
creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul I 2024”, potrivit INS.
După cum reiese din graficul de mai jos, pe metodologia categoriilor de resurse, contribuția contribuția valorii adăugate brute produse de principalele ramuri economice a fost revizuită în jos, de la 0% la -0,3% ca urmare a revizuirii sectorului comerț, transport, HoReCa, dar și a activităților de spectacole.
A compensat categoria”impozite nete pe produs”, a cărei contribuție pozitivă a fost dublată în noile date INS.
Pe metodologia alternativă, a categoriilor de utilizări, consumul a fost redus drastic.
Totodată, contribuția negativă a exportului net a suferit ample ajustări: de la -4,1% la -2,8%.
Contribuția pozitivă a stocurilor și a investițiilor (formarea brută de capital fix) la avansul PIB au fost revizuite în creștere :
”Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat substanțial în termeni reali,
revizuirea estimărilor pentru trimestrul I 2025 față de varianta provizorie 1, publicată în Comunicatul de
presă nr. 138 din 6 iunie 2025 înregistrând diferențe pozitive în termeni nominali”, potrivit INS.
Perspectivele de creștere din 2025, reduse de pachetul fiscal
Economiștii au avertizat că avansul PIB din acest an ar putea fi afectat de o potențială scădere a consumului, pe fondul avansului inflației ca urmare a liberalizării pieței energie și a măsurilor fiscale menite să corectez deficitul bugetar (creșterea TVA, a accizelor, reducerea unor sporuri, burse etc).
”Dacă economia va stagna trimestrial în restul anului, creșterea anuală ar putea scădea la doar 0,3% în 2025 – un scenariu care pare acum mai plauzibil decât prognoza noastră deja sub consens, de 0,8%. Având în vedere traiectoria actuală, riscul ca economia să alunece într-o recesiune ușoară sau chiar să înregistreze o contracție anuală nu poate fi complet exclus”, avertizau analiștii ING.
În ciuda acestor riscuri, majoritatea prognozelor indică deocamdată un avans de circa 1% din PIB, superior celui din 2024, când economia a consemnat o creștere de doar 0,8% din PIB.
”Povara ajustării fiscale este distribuită între mai multe sectoare, iar noi considerăm că măsurile propuse nu vor fi recesioniste, deși este probabil să tempereze consumul și investițiile.(…) În prezent estimăm o creștere economică de doar 1% în 2025 și 1,8% în 2026, unul dintre cele mai scăzute ritmuri din regiunea Europei Centrale și de Est (CEE). Totuși, reformele din sectorul public și corectarea dezechilibrelor ar putea crea premisele pentru o creștere economică mai solidă începând cu 2027”, notau într-un raport recent economiștii UniCredit Bank.
(Citește și: ”Cristian Grosu / N-am avut timp de anestezie: România e în RECESIUNE, dar nimeni nu are curajul să semneze pe realitatea asta. Ajustarea fiscală Nu e doar contabilitate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
