Deficitul bugetar ar putea depăși 8% din PIB în 2025, peste ținta oficială de 7% din PIB, potrivit evaluărilor economiștilor UniCredit Bank România, care apreciază totuși că pachetul fiscal pe care și-a asumat răspunderea Guvernul luni ar fi suficient pentru a preveni o potențială retrogradare a ratingului de țară al României.
Totodată, analiștii băncii italieni sunt de părere că măsurile, deși vizează multe sectoare și creează un nivel ridicat de nemulțumire, nu vor avea efecte recesioniste, dar creșterea economică va fi de doar 1% din PIB în 2025, unul dintre cele mai scăzute ritmuri din regiune.
”Deși ținta de deficit bugetar de 7% din PIB pentru 2025 nu va fi atinsă și un nivel al deficitului de peste 8,0% din PIB pare mai probabil, considerăm că măsurile fiscale anunțate sunt suficiente pentru a evita o retrogradare a ratingului de țară și pentru a menține accesul la fondurile europene”, notează economiștii UniCredit, într-un raport transmis analiștilor.
Cu toate acestea, ei avertizează că o politică fiscală mai strictă temperează atât consumul, cât și investițiile private.
”Povara ajustării fiscale este distribuită între mai multe sectoare, iar noi considerăm că măsurile propuse nu vor fi recesioniste, deși este probabil să tempereze consumul și investițiile.(…) În prezent estimăm o creștere economică de doar 1% în 2025 și 1,8% în 2026, unul dintre cele mai scăzute ritmuri din regiunea Europei Centrale și de Est (CEE). Totuși, reformele din sectorul public și corectarea dezechilibrelor ar putea crea premisele pentru o creștere economică mai solidă începând cu 2027”, se arată în documentul citat.
Economiștii băncii italiene semnalează totodată că impactul pachetului fiscal asupra inflației va fi de circa 3 puncte procentuale pe un orizont de timp de 12 luni.
“Prognozam deja o inflație anuală de peste 5% la sfârșitul anului 2025, iar pachetul fiscal anunțat recent ar putea adăuga 3 puncte procentuale la inflația anuală pe o perioadă de douăsprezece luni, împingând rata generală aproape de 8% până la finalul anului. Totuși, inflația ar putea reveni sub limita superioară a intervalului țintă de 3,5% până la sfârșitul anului 2026, în absența altor majorări de TVA sau a unor șocuri pe partea ofertei”, notează Anca Negrescu, senior economist UniCredit România.
În acest context, economista anticipează că BNR va menține dobânzile la nivelul actual, de 6,5% până la finalul anului.
”Având în vedere incertitudinea fiscală persistentă și depășirea nivelului inflației, considerăm că este foarte probabil ca reducerile ratei-cheie să fie amânate până în 2026, cu excepția cazului în care economia va înregistra o performanță semnificativ mai slabă”, argumentează ea.
Guvernul României și-a asumat luni răspunderea pe primul pachet de măsuri de consolidare fiscală, care urmează să fie implementat în două etape, începând cu august 2025 și din ianuarie 2026.
”Impactul estimat de guvern în proiectul de lege publicat este de 0,6 puncte procentuale din PIB în 2025, bazat în principal pe creșterea veniturilor, și de 3,75 puncte procentuale din PIB în 2026, bazat într-o măsură mai mare pe reducerea cheltuielilor”, potrivit raportului UniCredit.
Pachetul fiscal va fi discutat marți în cadrul reuniunii ECOFIN.
(Citește și: ”Consumul a frânat și fără noile scumpiri: motorul creșterii PIB, în 4 grafice. Încrederea consumatorilor scade – riscul intrării în recesiune e perceput tot mai puternic”)
***
Urmărește-ne pe Google News
