Strategia agresivă a Administrației Trump în privința politicii comerciale a SUA este menită să ducă la încheierea unei varietăți de acorduri, nu neapărat din zona comercială, fiind improbabil ca nivelurile tarifelor vamale anunțate (și suspendate) să fie menținute – spune Zsolt Darvas (foto), cercetător principal la Institutul Bruegel din Bruxelles și expert în globalizare, într-un interviu acordat revistei exclusiv print CRONICILE CursDeGuvernare nr. 73.
În opinia sa, asistăm la o corecție a exceselor globalizării, la o încetare a unei „forme excesive de integrare a economiei mondiale”, care a creat dependențe nedorite. Totuși, specialistul este de părere că UE nu ar avea de câștigat dintr-o abordare protecționistă.
Zsolt Darvas este cercetător principal la Bruegel – think-thank nondoctrinar, independent, specializat în economie:
Prezentăm mai jos fragmente din interviu, pe câteva idei importante formulate de expert, preluate din nr. 73 al revistei CRONICILE CursDeGuvernare. Interviul integral, precum și alte titluri ale acestui număr din CRONICI pot fi cite AICI-LINK.
***
CRONICILE:
Administrația Trump nu ascunde că agresivitatea măsurilor sale urmărește să reducă dependențele externe ale SUA și să stimuleze industria internă. Din perspectiva dumneavoastră, cum s-a schimbat peisajul economic global de când au fost introduse politicile economice ale Administrației Trump?
Zsolt Darvas:
Reorientarea spre interior a Statelor Unite nu este un fenomen nou. Donald Trump a început-o în timpul primului său mandat. Apoi, când președintele Biden a venit la putere, existau așteptări inițiale că ar putea inversa diversele măsuri ale lui Donald Trump. Dar nu a fost așa, Joe Biden a păstrat aproape totul, ba chiar a introdus unele noi. De exemplu, Legea privind reducerea inflației, care a inclus, destul de important, subvenții pentru producția internă.
Apoi a venit din nou Donald Trump și au existat așteptări că va crește tarifele și va orienta politicile SUA și mai mult spre interior. Totuși, cu siguranță, multe dintre anunțurile și discursurile sale au fost o mare surpriză, nu doar pe frontul economic.
Pe frontul comercial, și-a respectat promisiunile. Dar, în același timp, reacția inițială masivă a pieței – după 2 aprilie, când a introdus aceste tarife masive, incorect numite reciproce – a fost de respingere categorică. Bursele au scăzut. Costurile de împrumut ale Guvernului SUA au crescut.
Și acest lucru l-a determinat pe Donald Trump practic să inverseze majoritatea sau cel puțin să amâne introducerea tarifelor timp de 90 de zile, cu excepția Chinei. Dar, câteva săptămâni mai târziu, a semnat și un acord cu China pentru a amâna din nou toate tarifele suplimentare și represaliile pe care China le-a impus. Și chiar a existat o declarație din partea secretarului de stat al SUA spunând că nu este în interesul nici al Chinei, nici al SUA să se decupleze.
Încă un lucru important: dacă ne uităm la evoluția economiei SUA în primele luni de mandat, nu se observă, cu adevărat, nimic. Piața muncii este relativ puternică. Inflația nu a crescut. Mulți se temeau că, odată cu tarifele, inflația din SUA va crește. Creșterea economică, cel puțin în primul trimestru, a fost solidă.
Așadar, ceea ce concluzionez din aceste evoluții politico-economice este că scopul principal al lui Trump este să negocieze cu țările, să încerce să găsească înțelegeri dincolo de problema comercială. Comerțul poate că nu este preocuparea sa cea mai importantă.
(……………………………………………………………………..)
De fapt, această politică tarifară poate fi arma principală a administrației.
Dar, știm cu toții, nu poți avea runde de negocieri cu 100 de țări. Este imposibil să închei câte un acord comercial cu 100 de țări în 90 de zile. Un acord comercial durează mulți ani. Trump a anunțat deja un acord cu Regatul Unit, care a fost practic un document de câteva pagini cu principii-cheie, și apoi a spus: „OK, detaliile vor fi stabilite mai târziu”. Dar, revenind la imaginea de ansamblu și la întrebarea dumneavoastră despre impactul asupra economiei mondiale, din punct de vedere politic, văd aceste tarife ca un instrument de negociere, pentru a forța țările să negocieze în multe domenii diferite.
Reacțiile principale de pe Wall Street și de pe piețe sugerează totuși că trebuie să fie foarte precaut. Pentru că mulți americani au economii mari pe piața bursieră. Așadar, dacă el introduce cu adevărat tarifele suspendate momentan, iar piețele bursiere se prăbușesc din nou, atunci popularitatea sa va scădea dramatic. Și atunci republicanii vor pierde alegerile de la jumătatea mandatului (mid-terms, n.r.). Și Donald Trump nu vrea să piardă alegerile de la jumătatea mandatului. Așadar, cred că există un stimulent foarte puternic și pentru Trump de a găsi compromisuri, de a găsi o cale de înțelegere și, în cele din urmă, de a nu introduce tarife suplimentare.
(………………………………………………………..)
CRONICILE:
Dar ce spuneți este că, pe partea de competitivitate și piață unică, există mai puțină presiune imediată de a acționa.
Zsolt Darvas:
Da, în mod evident avem nevoie de o piață unică. Aceasta ar funcționa mult mai bine – ar stimula creșterea europeană și, dacă există mai multă creștere, ar exista și multe venituri la buget.
Pe de altă parte, există multe interese înrădăcinate în menținerea fragmentării pieței unice și nu există o criză acută, precum amenințarea de securitate din partea Rusiei, criza de COVID-19 sau criza euro. Nu este un risc imediat.
Și pentru că nu e un risc imediat, am speranțe foarte mici că vor fi luate măsuri cu adevărat decisive. Totuși, unele măsuri sunt planificate și sunt în desfășurare. Comisia Europeană a lansat o busolă a competitivității, în care a prezentat o listă lungă de măsuri legislative pe care intenționează să le propună pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice. Unele dintre ele sunt marginale, unele ar putea fi mai substanțiale.
(……………………………………………………..)
CRONICILE:
Teama principală atunci când vine vorba de China este că aceasta și-a sporit competitivitatea prin mijloace considerate nedrepte, dacă ne raportăm la regulile comerciale globale. În ce măsură sunt aceste metode neortodoxe utilizate de China o amenințare pentru economiile occidentale?
Zsolt Darvas:
Din punctul meu de vedere, există două posibile câștiguri nedrepte obținute de China. Unul este furtul de tehnologie. Practic, tehnologia dezvoltată în SUA sau Europa, ei o fură. Uneori, de exemplu, cer ca dacă o companie străină vrea să înființeze o firmă în China, aceasta să aibă și un investitor chinez în acționariat. Nu sunt expert în această problemă, dar pot să-mi imaginez că într-adevăr China a dobândit multe tehnologii, care erau protejate în UE și în Europa, gratuit, doar prin practici incorecte și furt, și asta i-a ajutat să-și dezvolte propriile tehnologii.
Multe companii chineze sunt acum la un nivel înalt și aproape de frontiera tehnologică, chiar o conduc în unele zone. Deci, în prezent cred că nu mai au nevoie de astfel de tactici.
Subvenționarea este altceva. Dacă firmele chineze beneficiază de subvenții sub orice formă, cum ar fi teren gratuit pentru fabrică sau transferuri financiare directe, atunci acesta este cu siguranță un risc, care nu este compatibil cu regulile de concurență europene.
Dar de aceea avem DG COMP în Comisia Europeană, pentru a analiza specific pe sectoare și companii. Și ori de câte ori detectează că a existat o nedreptate, UE are instrumentele să răspundă. Este chiar posibil să răspundă conform regulilor Organizației Mondiale a Comerțului.
Acum, cu siguranță, de ceea ce trebuie să ne temem este să nu dezvoltăm dependențe, mai ales în domenii critice, foarte importante pentru sectoare strategice în UE. Nu trebuie să devenim dependenți de China. Asta este clar.
(……………………………………………………………….)
CRONICILE:
Credeți că asistăm la o formă de deglobalizare și la o rescriere a principiilor economice care să fie urmată de o „reglobalizare” după reguli noi?
Zsolt Darvas:
Mulți oameni înțeleg deglobalizarea diferit. Dacă te uiți la fluxurile comerciale agregate, vedem mai degrabă o stagnare.
Până la criza globală din 2008, a fost o creștere rapidă a comerțului global ca procent din PIB. După aceea, au fost urcușuri și coborâșuri, dar nu o scădere permanentă. Nu a fost o scădere permanentă nici în timpul lui Trump, nici în timpul lui Biden.
Dar în ultimii 15 ani, mai mult am avut o mișcare în lateral, pe care nu aș numi-o deglobalizare:
aș spune că a încetat forma excesivă de integrare sporită a economiei mondiale. Multe țări încă sunt puternic legate economic și financiar.
Până acum, nu aș spune că deglobalizarea s-a desfășurat pe scară largă la nivel global, până acum am avut schimbări limitate.
(……………………………………………………………………….)
*
Interviul integral poate fi citit în numărul 73 al revistei exclusiv print CRONICILE CursDeGuvernare – AICI-LINK.
(Citește și: ”Interviu Andrea Kendall-Taylor / Axa revizioniștilor – tabloul clinic. Agresiunea rusă și amenințarea chineză sunt interconectate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
