Ultimele runde de sancțiuni aplicate de UE, UK și SUA pe comerțul Rusiei cu țiței au lovit puternic așa-numita „flotă fantomă” care transportă petrol rusesc, iar livrările Moscovei sunt din ce în ce mai dependente de utilizarea unor nave înregistrate ca fiind deținute de cetățeni și firme grecești, potrivit datelor Bloomberg analizate de Brookings Institution.
Sancțiunile aplicate de Vest vizează în special livrările pe apă ale Moscovei, care au din ce în ce mai multe probleme să ajungă la destinația finală, potrivit Brookings Institution și Bloomberg.
Sancțiunile vestice au ajuns la un grad de eficacitate tot mai mare, spune Robin Brooks, senior fellow la Brookings Institution. Conform acestuia, exporturile zilnice de țiței ale Moscovei s-au redus cu 25% în ultimele 5 luni, după intensificarea sancțiunilor de către administrație Biden în ianuarie și ulterior de către țările UE și Marea Britanie.
Astfel, exporturile zilnice de țiței rusesc pe mare (plecările din Marea Baltică și Marea Neagră) ale Rusiei au continuat să scadă în luna iunie, conform datelor Brookings, la 3 milioane de barili, de la 4 milioane de barili pe zi în luna ianuarie.
„Regatul Unit și Uniunea Europeană au declanșat un val de sancțiuni împotriva flotei fantomă (a Rusiei) în luna mai. Se întâmplă ceva cu adevărat important acum. Aceste sancțiuni au eliminat o parte semnificativă a flotei fantomă, astfel că Rusia este nevoită să folosească mai multe petroliere occidentale (grecești). Sancțiunile funcționează”, scrie Brooks într-o postare pe platforma X.
Exporturile de petrol asigură o bună parte din veniturile bugetare ale Moscovei, împreună cu cele de gaze.
Sancțiuni peste sancțiuni
Pe 10 ianuarie, administrația Biden a sancționat 183 de nave și petroliere rusești și controlate de alți beneficiari care iau parte la comerțul cu petrol rusesc – așa-numita flotă-fantomă –, în contextul în care circa 80% din exporturile petroliere pe apă ale Rusiei se fac prin porturile sale din Marea Neagră și Marea Baltică.
Aceasta a fost cel mai amplu pachet de sancțiuni aplicat flotei de petroliere rusești, cu scopul de a limita veniturile bugetare ale Rusiei. Totodată, în ultimele pachete de sancțiuni ale UE, adoptate în lunile februarie și mai de țările UE, au fost incluse și porturile rusești Ust-Luga și Primorsk de la Marea Baltică și Novorossiysk de la Marea Neagră.
În februarie, circa 60% din navele active sancționate pe 10 ianuarie au oprit complet orice transport de țiței de origine rusească, aratău datele Bloomberg, în condițiile în care cumpărătorii evitau navele sancționate.
Impactul politicii de presiune se vede în veniturile bugetare ale Rusiei
O proporție majoritară din veniturile Rusiei provin din vânzarea de petrol, care mare parte se exportă prin Marea Baltică.
Impactul noilor sancțiuni asupra comerțului cu petrol se vede în faptul că veniturile bugetare ale Rusiei din petrol și gaze au scăzut cu 35% în luna mai 2025 comparativ cu mai 2024.
Un impact semnificativ provine și din politica administrației Trump de a scădea prețul petrolului pentru, pe de o parte, a reduce inflația domestică și, pe de altă parte, pentru a pune presiune pe Rusia la masa negocierilor cu Ucraina. În acest scop, administrația Trump utilizează inclusiv buna relație cu Arabia Saudită.
(Citește și: „Transportul de țiței rusesc din Marea Baltică și Marea Neagră s-a prăbușit sub sancțiuni – Specialist: „Rusia e în mari probleme””)
***
Urmărește-ne pe Google News
