Cu toate că deficitul bugetar al Poloniei se apropie de cel al României și în 2026 ar urma chiar să-l depășească, costurile de finanțare ale Poloniei sunt cu circa două puncte procentuale mai reduse decât cele ale României și s-au menținut constante în raport cu cele germane – referința europeană.
Lipsa temerilor investitorilor (cel puțin pentru moment) cu privite la evoluția finanțelor publice poloneze reflectă, în opinia specialiștilor capital Economics, „raportul datorie-PIB (relativ) scăzut al țării, dinamica datoriei în general favorabilă și încrederea că autoritățile vor respecta (în cele din urmă) regulile fiscale ale UE.”
Dacă România se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor, Polonia are rating A de la toate agențiile importante.
„România se confruntă cu cele mai mari provocări fiscale din regiune. În ciuda pachetului de consolidare recent aprobat, perspectivele fiscale pentru 2025 nu sunt optimiste, revizuirea viitoare a bugetului urmând probabil să majoreze deficitul la 8% din PIB, față de ținta anterioară de 7%. Pentru 2026, anticipăm o reducere la 6,4% din PIB, datorită implementării complete a măsurilor fiscale extinse.
Polonia menține, de asemenea, o politică fiscală relaxată, cu deficite prognozate la 7% în 2025 și 6,8% în 2026. Proiectul de buget pentru 2026 (care prevede o țintă de deficit de 6,5% din PIB, n.r.), anunțat recent, arată eforturi limitate de consolidare, taxa bancară apărând ca principala sursă nouă de venit potențial”, avertizează economiștii băncii austriece Erste.
Vocile economiștilor care încep să avertizeze cu privire la situația bugetară a Poloniei s-au înmulțit odată cu prezentarea noului plan de buget, care nu cuprinde practic nicio abatere de la actuala traiectorie a deficitului.
Cu toate că economia poloneză are cele mai bune rezultate din regiune, investitorii încep să aibă emoții cu privire la evoluția finanțelor sale publice, în special având în vedere faptul că 2027 este an electoral.
Dacă există o primă de risc suveran mai ridicată încorporată în obligațiunile guvernamentale poloneze ca urmare a creșterii deficitului bugetar și a raportului datorie/PIB, aceasta este probabil foarte mică.
Spread-ul randamentului obligațiunilor poloneze pe 10 ani denominate în moneda locală față de bundurile germane, de exemplu, este de 280 puncte de bază – ceea ce este în linie cu nivelurile de dinainte de pandemie și, în mare parte, consistent cu ratele dobânzilor relative din zona euro.
„Deși în prezent există puține temeri legate de sustenabilitatea finanțelor publice în Polonia, am atras de mai mult timp atenția că autoritățile riscă să devină prea relaxate, păstrând o politică bugetară permisivă și amânând prea mult măsurile de echilibrare fiscală”, avertizează raportul capital Economics.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare a avut până acum un impact limitat asupra bugetului
Specialiștii avertizează totodată că creșterea cheltuielilor pentru apărare a avut până acum un impact limitat asupra bugetului. Deficitul bugetului general al administrației publice – calculat pe baza metodologiei ESA 2010 – s-a majorat de la 1,7% din PIB în 2021 la 6,6% în 2024. Cheltuielile pentru apărare (care sunt înregistrate la momentul livrării echipamentelor) au crescut cu doar 1% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile cu încă 1%.
„Deși creșterea cheltuielilor pentru apărare a dus la o relaxare fiscală generală, cea mai mare parte a majorării deficitului bugetar pare să fie explicată de alte cheltuieli (altele decât cele pentru apărare sau dobânzi), în mare parte sub forma unor cheltuieli mai mari pentru sănătate și protecție socială”, avertizează economiștii citați.
Cheltuielile militare ale Poloniei au crescut de la 2,2% din PIB în 2022 la 4,2% anul trecut.
Un raport al Senatului polonez avertizează totodată și asupra costurilor pe termen lung ale echipamentelor militare comandate. Potrivit documentului, prețul de achiziție inițial al echipamentelor militare reprezintă doar 30% din costul total pe durata de viață, restul fiind cheltuit pentru operare, modernizare, întreținere și casare pe parcursul a 30 de ani.
Lipsa unei planificări cuprinzătoare pe termen lung, care să țină cont de ciclul de viață al echipamentelor militare, ar putea conduce la costuri neprevăzute și la presiuni asupra bugetelor viitoare. Există în mod evident riscul ca, dacă guvernul va cheltui semnificativ mai mult pentru personal, iar costurile de operare pe termen lung ale echipamentelor militare vor crește, cheltuielile militare să se stabilizeze la un nivel și mai ridicat.
Și deși din calculele specialiștilor, investițiile în apărare vor avea un efect limitat asupra creșterii economice poloneze (doar 30% din echipamentele contractate vor fi produse la nivel local, iar baza industrială militară prezintă o serie de slăbiciuni structurale), țara are momentan unele dintre cele mai bune rezultate din regiune.
Polonia, lider regional la creștere economică
Creșterea economică din Polonia a rămas robustă în T2, +3,4% anual, fiind semnificativ mai puternică decât în alte țări din Europa Centrală și de Est. Industria se confruntă cu aceleași dificultăți ca și omologii din CEE, iar construcțiile sunt stagnante. Totuși, sectorul serviciilor se extinde solid. „Creșterea consumului ar trebui să permită o creștere anuală de aproape 4% în a doua jumătate a anului și un PIB de 3,5% în 2025”, potrivit unui raport ING.
Acesta avertizează totuși că politica economică este clar expansionistă, în condițiile în care deficitul bugetar este de două ori mai mari decât avansul PIB. Analiștii băncii olandeze sunt de părere că agențiile de rating vor începe să fie mai critice vizavi de politica bugetară de la Varșovia. „Nevoile nete de împrumut planificate pentru 2026 sunt mai mari decât cele din 2025. Este nevoie urgentă de o ajustare fiscală convingătoare și de stabilirea unor noi priorități pentru politica fiscală.”
„Deși datoria publică a Poloniei este redusă după standardele UE (55% din PIB), considerăm că investitorii ar putea fi prea optimiști în privința poziției fiscale și a direcției finanțelor publice. Având în vedere că alegerile din 2027 ar putea încetini și mai mult procesul de consolidare fiscală, credem că primele de risc aferente datoriei publice poloneze ar putea să crească treptat în anii următori”, avertizează capital Economics.
(Citește și: ”Notă UniCredit Bank: Polonia nu își va respecta planul fiscal agreat cu Comisia – România e și ea în afara traiectoriei. Polonia are, însă, surplus de cont curent, în timp ce România are un deficit de alarmă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
