Cu toate că există unele semnale de ameliorare, deficitul de forță de muncă rămâne o problemă presantă și structurală, care poate fi rezolvată doar pe termen mediu și lung prin politici sociale, de la îmbunătățirea calității sistemului de învățământ și a capacității acestuia de a livra candidați cu o pregătire corespunzătoare cerințelor angajatorilor la îmbunătățirea calității vieții, astfel încât decizia de a avea copii și de a rămâne în țară să devină naturală, potrivit unei analize BNR.
”Competențele dobândite în timpul educației formale și motivația pentru învățarea continuă, alături de provocările demografice și emigrație sunt factori care includ o componentă structurală semnificativă și care influențează deficitul de forță de muncă”, se arată în raport.
Analiștii BNR au realizat o trecere în revistă a progreselor și, după caz, a regreselor înregistrate în ultimii ani la nivelul principalilor indicatori care măsoară deficiențele structurale de pe piața muncii.
România, pe locul 5 în UE din perspectiva deficitului de personal resimțit la nivel de grupe ocupaționale
În raport cu alte state comunitare, România pare să resimtă mai intens lipsa acută de personal calificat, conform sondajului ECB SAFE. Pe o scară de la 1 la 10, în ordine crescătoare după nivelul importanței, companiile românești au perceput că lipsa de personal calificat s-a situat, în medie, la 8,1 puncte în intervalul aprilie-septembrie 2024, în timp ce media UE27 s-a plasat la 6,7 puncte.
Cel mai recent raport EURES, din 2024, plasează România pe locul 5 în UE, din perspectiva deficitului de personal resimțit la nivel de grupe ocupaționale.
”Poziția nefavorabilă este oglindită de mai mulți indicatori din zona ocupării, țara noastră înregistrând una dintre cele mai mici rate de participare a forței de muncă (mai ales în rândul tinerilor, al femeilor și al minorității rome) și una dintre cele mai mari rate a tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională (NEET2). Astfel, deși s-a menținut pe o tendință ascendentă, rata de ocupare3 a atins doar 63,8 la sută în 2024 (comparativ cu 49,5 la sută în 2009), cu aproape 10 puncte procentuale sub media UE”, notează analiștii BNR:
La nivel de grupe ocupaționale, oferta de forță de muncă pare să rămână limitată pe termen lung în special în zona locurilor de muncă care solicită competențe elementare, unde, în medie, se înregistrează cel mai amplu deficit (aici se încadrează de pildă muncitori necalificați în construcții, manipulanți de marfă, personal de curățenie sau de ambalare, ajutoare în bucătărie).
În paralel, dificultăți accentuate persistă și în domeniile IT&C, științe, inginerie și sănătate, unde este solicitat un grad ridicat de specializare.
Totuși, în cazul activităților tehnice cu un nivel mai scăzut de pregătire, deficitul pare a fi mai puțin accentuat, remarcându-se în unele regiuni ale țării chiar și excedent: ultimul raport EURES indică excedent de tehnicieni în IT&C pentru partea de Nord-Vest a țării, respectiv excedent de tehnicieni în domeniul fizicii și ingineriei în Sud-Est și Vest.
Elevii din programele vocaționale sunt mai mulți, dar se descurcă mai greu: Rate ridicate de abandon, promovabilitate scăzută la Bac/ Implicare sub media UE în domeniile STEM
Formarea profesională insuficientă contribuie semnificativ la deficitul de forță de muncă, reiese din analiza BNR.
În România, ponderea elevilor din programe vocaționale (56% în 2023) este mai mare decât cea a celor din filiera teoretică, însă acestea au rate ridicate de abandon și o promovabilitate scăzută la bacalaureat (sub 60% față de 86%).
România are cea mai mare proporție din UE de tineri neînscriși în învățământul secundar superior (27% față de 7%), iar participarea la învățarea la locul de muncă este cea mai scăzută din Uniune.
Disparitățile urban-rural și sărăcia (41,7% în mediul rural în 2024) limitează accesul la educație.
Elevii din mediul teoretic performează mult mai bine decât cei din vocațional. Totuși, implicarea în domeniile STEM este sub media UE, mai avertizează specialiștii BNR, punctând o serie de îmbunătățiri aduse de noile legi ale educației (2023), cum ar fi: modernizarea infrastructurii, extinderea educației duale și stimularea învățării continue.
În ultimii doi ani, România a înregistrat o rată netă pozitivă a migrației
După mai bine de două decenii în care România a înregistrat o migrație netă negativă – fiind printre puținele state membre ale Uniunii Europene cu un astfel de parcurs, indicatorul a cunoscut o schimbare de semn în ultimii doi ani.
”Deși țara se confruntă în continuare cu un flux semnificativ de persoane care aleg să își stabilească reședința în țări din Occident, numărul celor care au intrat pe teritoriul țării noastre a crescut, atingând un nivel comparabil cu cel al emigrărilor. Astfel, în anii 2022 și 2023, rata netă a migrației a intrat în teritoriu pozitiv, (poziționându-se în jurul a 5%, cu aproape 1 punct procentual sub media UE)”, se arată în raport.
Traiectoria a fost favorizată de decizia autorităților din anul 2022 de a majora și de a menține până în prezent contingentul anual de lucrători străini admiși la 100.000 de persoane, dar și de o creștere semnificativă a interesului cetățenilor români de a reveni în țară după pandemia COVID-19.
Referitor la cetățenii străini, numărul imigranților a crescut semnificativ în ultimii ani, în special datorită lucrătorilor provenind din Nepal, Sri Lanka, Vietnam și alte state non-UE (muncitori necalificați care aparțin țărilor în curs de dezvoltare) și prea puțin celor din UE (4,2% față de aproape 30% din state non-UE).
”În paralel, România continuă să piardă un număr important de lucrători, posibil cu o pregătire superioară celor care intră în țară, întrucât aceștia reușesc să se stabilească în țări mai dezvoltate (precum Spania, Germania sau Italia), care le oferă perspective mai bune și un nivel de trai mai ridicat”, mai avertizează banca centrală.
Demografie: Deși declinul populației s-a oprit temporar în 2023-2024, proiecțiile Eurostat indică o scădere de circa 10% până în 2035
”Îmbătrânirea populației și variațiile în structura populației pe grupe de vârstă influențează în mod direct oferta de forță de muncă disponibilă pe termen mediu și lung”, avertizează experții BNR.
În România, ponderea persoanelor peste 65 de ani a crescut de la 16,3% în 2013 la 20% în 2024, iar vârsta mediană a ajuns la aproape 44 de ani (de la 40,5 ani în 2013).
Deși declinul populației s-a oprit temporar în 2023-2024, proiecțiile Eurostat indică o scădere de circa 10% până în 2035.
Sporul natural rămâne negativ (-4,4‰ în 2023), peste media UE, în timp ce ponderea tinerilor sub 15 ani s-a îmbunătățit din 2017, situându-se peste media europeană.
În acest context, raportul BNR amintește măsurile propuse de Comisia Europeană pentru contracararea efectelor demografice: îmbunătățirea echilibrului viață-muncă, reducerea inegalităților de gen, valorificarea potențialului tinerilor, promovarea îmbătrânirii active și gestionarea migrației prin atragerea lucrătorilor non-UE.
”Provocările actuale ale pieței muncii, conturate în contextul celei de a patra revoluții industriale – aflată în plină desfășurare –, gravitează în jurul integrării noilor tehnologii bazate pe inteligența artificială, manipulării bazelor mari de date, robotizării și automatizării procesului de producție. Resursa umană este din ce în ce mai căutată pentru înzestrări necesare unor activități care solicită mai mult decât competențele elementare. În acest context, devine esențială rezolvarea problemelor structurale analizate, în special în ceea ce privește calitatea actului educațional și migrarea forței de muncă înalt calificate, pentru a forma și conserva o bază de candidați rezilientă (capabilă să facă față provocărilor actuale), cu implicații asupra majorității indicatorilor macroeconomici, de la potențial de creștere și competitivitate la stabilitatea prețurilor”, conchid analiștii BNR.
(Citește și: ”Banii trimiși acasă de lucrători străini din România au depășit 1,3 mld. euro în 2024 – au ajuns să reprezinte 20% din banii trimiși acasă de lucrătorii români din străinătate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
