Ministrul interimar al finanțelor Tanczos Barna a declarat miercuri, în marja summitului Romanian Business Leaders (RBLS), că încasările bugetare din aprilie au fost unele record, de peste 50 de miliarde de lei, iar menținerea trendului actual ar însemna încadrarea în ținta de deficit de 7% din PIB.
”La 4 luni nu am calculat deficitul și nu am finalizat calculele pentru aprilie. Deficitul în momentul de față este în parametrii normali, ne putem încadra în 7% cu condiția să putem realiza veniturile prognozate. În aprilie chiar am depășit targetul pentru aprilie, adică am avut peste 50 de miliarde de lei încasări din impozite, taxe și din accize. Dacă acest trend se menține, ne putem încadra în 7% la sfârșitul anului. (…) Vă recomand să nu facem analiză lună pe lună, pentru că sunt și cheltuieli prioritizate, sunt și cheltuieli periodice. Avem situații cu plata de dobânzi, care sunt fluctuante și nu sunt într-o linearitate lunară, deci este un pic înșelător să analizăm de fiecare dată deficitul”, a spus Tanczos Barna, încercând să liniștească piețele și investitorii.
Întrebat dacă există riscuri de tăiere a fondurilor europene, ministrul a răspuns ”nu”.
Dezbaterea reformei fiscale, după alegeri – Situația actuală este gestionabilă
”După alegeri, cu siguranță, noul guvern trebuie să înceapă o dezbatere publică cu privire la consolidarea venitorilor și cu privire la reforma fiscală. (…) Reforma fiscală este o asumare a României și față de Comisia Europeană și față de instituțiile financiare internaționale în consolidarea venitorilor (…) Ca ministru al finanțelor într-un guvern interimar nu vă pot spune mai mult decât că această consolidare trebuie discutată, trebuie dezbătută cu factorii care vor fi cei care vor plăti practic impozitele, cu mediul de afaceri și cu cetățenii care plătesc impozitele și taxele”, a afirmat Tanczos Barna.
Barna a mai spus că situația este sub control, cu BNR la datorie pentru a gestiona volatilitatea de pe piețele financiare, și că Finanțele au un buffer suficient pentru plata tuturor obligațiilor, cu prioritate pensiile, salariile și plata investițiilor.
”Încă o dată, atât bufferul Ministerului, cât și rezervele BNR asigură o stabilitate și situația, chiar dacă nu este ușoară, poate fi gestionată. (…) Există o presiune asupra cursului, cu siguranță. Este o presiune confirmată și de Banca Națională, dar încă o dată și profesionalismul, și rezervele, și experiența de la BNR asigură o gestionare corectă a situației și cu siguranță lucrurile sunt sub control. (…) În momentul de față, ca guvern interimar, trebuie să asigurăm funcționarea normală a statului până la instalarea noului guvern. (…) Hard landing înseamnă o gestionare a unei situații dificile, cum este cea de acum – situația dificilă o avem acum. Această situație trebuie gestionată și poate să fie gestionată împreună cu instituțiile responsabile din guvern și de afară guvernului. Banca Națională, Ministerul Finanțelor, instituțiile din subordinea Ministerului Finanțelor, ANAF, Vamă, pentru a asigura veniturile bugetare și pentru a ține sub control cheltuielile. Nu este ușor să faci o reducere a deficitului de la 8,6% la 7% pentru nici o țară din această lume, nici pentru România. De aceea, situația nu este ușoară, dar este gestionabilă”, a mai precizat ministrul interimar al Finanțelor.
Barna a spus că România are nevoie de un președinte care este pro-european și pro-NATO.
”România nu are nevoie de un extremist. România nu are nevoie de domnul Simion. România are nevoie de predictivitate, de un guvern stabil, de un președinte rațional și predictibil (…) Pe 18 mai o să avem o decizie finală a românilor cu privire la traiectoria acestei țări, care trebuie să fie una care să fie apreciată și de piețele internaționale. Nu ne permitem o ieșire de pe traseu în momentul de față și România nu-și permite în actuala situație o incertitudine și o destabilizare guvernamentală, politică mai mare”, a spus Barna.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
***