Rezultatul șoc din primul tur al alegerile prezidențiale din final de 2024 a produs ieșiri nete ale investitorilor nerezidenți, din titluri de stat în lei emise pe piața internă, de circa 4 miliarde de lei, conform datelor Ministerului de Finanțe.
În noiembrie 2024, lună în care aceste ieșiri de capital au făcut Banca Națională a României (BNR) să intervină în piața valutară, nerezidenții au avut ieșiri nete de 4,3 miliarde de lei, în timp ce pe toată luna decembrie, lună în care primul tur al alegerilor a fost anulat, s-au consemnat intrări nete de 424 milioane de lei.
Totodată, expunerea nerezidenților pe titluri de stat denominate în euro emise pe piața internă a scăzut de la 438,6 milioane de euro (15,3% din total) în octombrie 2024 la 227,6 milioane de euro (8,1% din total) în final de 2024, vânzările adăugând echivalentul a încă 1 miliard de lei la ieșirile nete.
În același timp, nerezidenții au avut ieșiri nete de 3 miliarde de lei în octombrie, ceea ce conturează un ultim trimestru 2024 cu ieșiri nete ale investitorilor străini din titlurile de stat în lei și euro emise pe piața internă de aproximativ 8 miliarde de lei, la un total al pieței de aproape 394 de miliarde de lei (valoare nominală) la data de 31 decembrie 2024, incluzând aici și titlurile în euro cu o valoare echivalentă de circa 14 mld. lei.
Noiembrie a fost o lună de aversiune la risc pe piețele financiare locale, lună ce a fost marcată de creșterea volatilității atât pe piețele bursieră și valutară, cât și pe cea de titluri de stat. Creșterea aversiunii la risc a venit ca urmare a clasării pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidențiale a candidatului cu discurs naționalist, pro-rus, Călin Georgescu și a riscului politic de fragmentare.
Și băncile au fost vânzători neți de titluri de stat în lei, la nivel de sistem, în ultimul trimestru din 2024
În același timp, expunerea băncilor pe titluri de stat în lei a scăzut în noiembrie 2024 la 41,4% din totalul titlurilor aflate în circulație, de la 42,1% în luna octombrie, după ieșiri nete de aproape 6,58 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanțe.
Ulterior, în decembrie, expunerea băncilor a urcat la 41,8% din total titluri în lei emise pe piața internă, cu o valoare a expunerii sectoriale de 158,7 miliarde de lei, după intrări nete în decembrie de 5,27 miliarde de lei.
Cele mai tranzacționate titluri de stat în lei în lunile noiembrie și decembrie au fost cele pe termen scurt, respectiv obligațiunile scadente în octombrie 2026 (RON7NMKOKQG2) și emise în aprilie 2023, care au înregistrat un volum ridicat de aproximativ 37 miliarde de lei în noiembrie și de circa 57 miliarde de lei în decembrie, mult peste media istorică.
În același timp, obligațiunile scadente în ianuarie 2026 (RO7EKTXSRHD6 – emise în decembrie 2023) au adunat tranzacții de circa 10 miliarde de lei în noiembrie 2024 și de circa 11 miliarde de lei în decembrie. Pe celelalte scadențe tranzacționate în noiembrie și decembrie, volumul s-a încadrat în mediile istorice (câteva miliarde de lei).
Vânzările nerezidenților este probabil să fi continuat în ianuarie, judecând după evoluția dobânzilor la titlurilor de stat din piața secundară
Vânzările investitorilor nerezidenți au continuat cel mai probabil în luna ianuarie, judecând după tendința puternic crescătoare a ratelor de dobândă la titlurile de stat din piața secundară – dobânda suverană pe 10 ani a depășit la mijlocul lunii ianuarie, pentru scurt timp, pragul de 8%. Ulterior, după finalizarea și publicarea bugetului, respectiv realizarea primului împrumut pe piețele externe, dobânzile au revenit pe o tendință descendentă, cu RO10Y în prezent la 7,4%, cu 70-80 de puncte de bază sub maximul din ianuarie.
Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale a dus la o creștere a incertitudinilor și a primei de risc suveran, care a redus împrumuturile prin titluri de stat ale Guvernului din noiembrie și decembrie, pe fondul reducerii cererii. Banca Națională a României (BNR) a trebuit de asemenea să intervină în piața valutară și să fie activă în piață prin cumpărarea de lei, după primul tur al alegerilor prezidențiale, astfel încât cursul euro/leu să nu treacă de 5 lei.
Notă: Presiunea pe deprecierea cursului a venit din piața de obligațiuni, mai precis din vânzările investitorilor străini ce și-au redus expunerea pe piața titlurilor de stat în lei după clasarea pe primul loc în turul întâi a alegerilor prezidențiale a candidatului anti-occidental Călin Georgescu. La „ieșirea” din România, investitorii își schimbă leii în valută, ceea ce duce la presiune pe depreciere din cauza faptului că piața valutară nu este foarte adâncă.
BCR: Leul va rămâne stabil în 2025, cu o posibilă depreciere în a doua jumătate a anului
”Stabilitatea leului este de așteptat să persiste și în 2025, sprijinită de intervențiile BNR. Vedem posibilă o ușoară tendință de depreciere, mai probabilă din a doua jumătate a anului, dacă situația economică o va permite”, comentează analiștii BCR.
De notat că, în octombrie, băncile au avut intrări nete de 6,3 miliarde de lei în titluri de stat, ceea ce a ridicat expunerea totală a sectorului bancar la 164,95 miliarde de lei, un maxim istoric din punct de vedere al sumelor brute.
Per total, în decembrie, expunerea băncilor pe titluri de stat în lei a ajuns la 41,8% din totalul aflat în circulație, în timp ce procentul deținerilor nerezidenților a scăzut la 22,2% din totalul titlurilor în lei emise pe piața internă, față de 22,6% în noiembrie, la o sumă brută de 84,16 miliarde de lei.
Totodată, fondurile de pensii și-au redus ușor expunerea în decembrie la 25,2% din total, cu toate că intrările nete au fost de 1,12 miliarde de lei. Fondurile de pensii și-au crescut deținerea în sumă brută pe parcursul lui 2024, de la 77,98 miliarde de lei la final de 2023 la 95,53 miliarde de lei la final de 2024. Expunerea procentuală nu a suferit însă modificări masive, în condițiile unei expuneri de 24,9% din totalul titlurilor în lei aflate în circulație la final de 2023.
(Citește și: ”Crește prima de risc a României: costul de îndatorare pe 10 ani din piața secundară ajunge la maximul ultimilor doi ani”)
***
Urmărește-ne pe Google News
