Majoritatea companiilor nu se pot decupla pur și simplu de centrele-cheie ale lanțurilor de aprovizionare, cum este China. Acest proces durează mulți ani și, de multe ori, este prea costisitor pentru a fi justificat.
Prin urmare, singurele tendințe reale de decuplare a ultimilor ani sunt decuplarea SUA de China (o consecință a politicilor lui Donald Trump) și decuplarea zonei euro de Rusia (pe fondul războiului din Ucraina) și Regatul Unit (ca urmare a Brexit), reiese dintr-un studiu realizat de trei cercetători ai Băncii Centrale Europene (BCE).
”În ansamblu, datele arată că lumea nu se află într-un proces de deglobalizare, ci într-un proces de reducere a riscurilor, în care diversificarea lanțurilor de aprovizionare determină noi investiții în anumite regiuni, precum Asia de Sud-Est, care în trecut ar fi fost direcționate către China sau Rusia”, a comentat Joachim Klement, strateg de investiții cu o experiență de peste 20 de ani, cu privire la concluziile studiului.
Ivelina Ilkova, Laura Lebastard și Roberta Serafini de la BCE au analizat schimbările din lanțurile globale de aprovizionare pentru produse-cheie (inclusiv bunuri strategice, minerale etc.) în zona euro și SUA între 2016 și 2023. Această perioadă acoperă atât primul mandat al lui Trump, cât și consecințele războiului din Ucraina și perturbările globale ale lanțurilor de aprovizionare din 2022.
Există, în esență, două moduri prin care companiile pot reacționa la riscurile lanțurilor globale de aprovizionare. În primul rând, acestea se pot decupla de anumiți furnizori și reloca producția în țările de origine (backshoring) sau în țări aliate din punct de vedere politic (friendshoring).
În al doilea rând, pot diversifica lanțurile globale de aprovizionare pentru a reduce dependența de un singur producător sau o singură țară (ceea ce poate însemna și diversificarea de la un adversar politic la alt adversar politic).
Diversificarea, certă. Decuplarea – în anumite condiții, dictate în general de tensiuni geopolitice
Studiul BCE oferă dovezi clare cu privire la diversificarea surselor de aprovizionare.
Graficul de mai jos arată creșterea numărului de țări de aprovizionare între 2016 și 2023 a companiilor din zona euro și din SUA. Numărul țărilor de aprovizionare a crescut peste tot și pentru aproape toate bunurile importate.
În ceea ce privește tendința de decuplare, dovezile sunt mai mixte.
Graficul de mai jos arată schimbările în cotele de piață ale importurilor din zona euro între 2016 și 2023.
După cum se poate observa, cota importurilor din Rusia și Regatul Unit a scăzut semnificativ. În primul caz, acest lucru a fost cauzat de războiul din Ucraina, iar în al doilea caz, de Brexit.
Totuși, în timp ce zona euro s-a decuplat de aceste două țări, și-a consolidat legăturile cu China. Nu există semne de decuplare în acest caz. În mod similar, nu există indicii că zona euro s-ar fi decuplat de alte țări asiatice.
Situația din SUA diferă. Se observă o decuplare clară a lanțurilor de aprovizionare americane de China și Rusia, în favoarea unor legături mai strânse cu Brazilia și alte țări din America Latină, dar și cu Franța și Spania.
De asemenea, a existat o creștere a cotei de import din partea unor adversari geopolitici, precum Zimbabwe, Republica Democrată Congo, Vietnam și altele.
(Citește și: ”Deficitul comercial a urcat în 2024 cu 15%, până la 33,4 mld. euro. Îndustria chimică și semifabricatele au produs 60% din deficit”)
***
Urmărește-ne pe Google News
