Consiliul Justiție și Afaceri Interne, organizat pe 12-13 decembrie la Bruxelles, are trecut pe ordinea de zi problema extinderii complete a Schengen cu România și Bulgaria.
Președinția maghiară a Consiliului a trecut pe ordinea de zi a ședinței miniștrilor adoptarea deciziei Consiliului de stabilire a datei de ridicare a controalelor asupra persoanelor la frontiera terestră internă cu și între Bulgaria și România.
Ambele țări aplică deja pe deplin regulile Schengen de la 31 martie 2024. De la acea dată au fost, de asemenea, ridicate controalele interne la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România.
Cel mai probabil scenariu: aderare în ianuarie 2025, eliminare completă a controalelor la frontieră din vară
Proiectul declarației finale nu este încă finalizat, dar este de așteptat ca România și Bulgaria să devină membre depline ale Schengen de la 1 ianuarie 2025, ridicarea controalelor la granițe urmând să fie stabilită după 6 luni de la adoptarea deciziei în Consiliul JAI.
Este la fel probabil ca eliminarea controalelor la frontiera Bulgaria – Grecia să se petreacă mult mai repede.
Granița Bulgaria – Turcia urmează să fie consolidată, la această frontieră urmând să fie detașați ofițeri din Austria, Ungaria și România.
La reuniunea COnsiliului JAI din 12-13 decemnbrie, miniștrii vor face de asemenea un bilanț al stării generale a spațiului Schengen. Miniștrii vor face în special schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților ciclului anual al Consiliului Schengen.
Discuția se va concentra pe creșterea securității generale prin digitalizare.
În Schengen, după 18 ani de la aderarea la UE
România este membră UE de la 1 ianuarie 2007, iar primul termen pentru aderarea la Schengen a fost fixat pentru 2011.
Finalizarea procesului de evaluare Schengen pentru Bulgaria și România și gradul de pregătire a celor două țări pentru a pune în aplicare toate dispozițiile acquis ului Schengen au fost confirmate de către Consiliu în concluziile sale din 9 și 10 iunie 2011.
Anterior, România a trecut prin șapte rapoarte de evaluare Schengen. Concluzia a fost că țara noastră era în mare parte pregătită în privința implementării acquis-ului Schengen, însă Franța și Germania au cerut amânarea aderării României și Bulgariei invocând problemele din justiție constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).
În septembrie 2011, Președinția Consiliului a prezentat o propunere pentru punerea în aplicare parțială a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România, și anume eliminarea controalelor numai la frontierele interne maritime și aeriene, luând în considerare adoptarea unei decizii separate, într-o etapă ulterioară, cu privire la frontierele terestre.
Între 2011 și 2019, Consiliul nu a reușit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, în ciuda apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei, cât și din partea Parlamentului European.
În mai 2022, Comisia Europeană relua recomandarea ca Bulgaria, România și Croația să fie admise în spaţiul Schengen. Ministrul Afacerilor Interne de la acel moment, Lucian Bode, anunța că România va solicita o evaluare voluntară. Rezultatul evaluării tehnice a fost unul pozitiv, dar parlamentul Țărilor de Jos a adoptat o rezoluție care stipula că țara nu trebuiw să voteze pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
În 2023, România a încercat să repună pe masa Consiliului JAI decizia de aderare, lovindu-se de opoziția Austriei.
Pe 31 decembrie 2023, Consiliului UE a decis că controalele la frontierele interne aeriene şi maritime pentru România și Bulgaria vor fi ridicate, urmând să se convină ulterior cu Austria asupra unei date pentru încetarea controalelor terestre.
(Citește și: ”COREPER aprobă aderarea deplină la Schengen a României și Bulgariei de la 1 ianuarie 2025”)
***
Urmărește-ne pe Google News
