Cheltuielile fiscale ale Guvernului, adică veniturile bugetare care nu intră la buget din cauza acordării de scutiri, deduceri şi facilităţi fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferenţiate de calcul al impozitelor, taxelor şi contribuţiilor aplicabile exclusiv unor categorii de contribuabili, se vor ridica în 2025 la 75,88 miliarde de lei, potrivit raportului ce însoțește proiectul legii bugetului de stat.
Suma este în creștere comparativ cu 2024, dar în foarte ușoară scădere ca procent din PIB, de la 4,1% la 4,0% din PIB.
Păstrarea la o pondere ridicată în PIB a acestor încasări bugetare „pierdute”, inclusiv pe orizontul de prognoză al Ministerului de Finanțe, vine în condițiile în care Guvernul a eliminat o serie de facilități fiscale pentru anumite sectoare prin așa-numita ordonanță-trenuleț, adoptată în final de decembrie de noul guvern Ciolacu 2. Regimul acestor facilități fiscale și scutiri ar putea să sufere modificări prin reforma fiscală la care s-a angajat Guvernul în PNRR și care va fi împinsă cel mai probabil, ca termen de intrare în vigoare, în 2026.
Marile scutiri din sistemul fiscal
Principalele cheltuieli fiscale, conform legislației în vigoare, cuprinse în estimarea de mai sus, sunt:
- în domeniul impozitului pe profit vorbim despre scutirea de impozit pentru profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice, deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, sponsorizări şi/sau acte de mecenat efectuate de persoanele juridice, precum și acordarea de burse private ce se scad din impozitul pe profit, facilitatea acordată pentru menținerea capitalului propriu pozitiv/majorare a capitalului propriu în cazul impozitului pe profit
- în domeniul impozitului pe venit principalele cheltuieli fiscale sunt acordarea dreptului persoanelor fizice de a deduce din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, eliminarea din venitul lunar din pensii a plafonului neimpozabil de 3000 lei și scutirea de la plata impozitului pe venit a sumelor reprezentând ajutoare, indemnizații și alte forme de sprijin acordate conform legii
- aplicarea cotelor reduse de TVA pentru anumite categorii de livrări/prestări de servicii conduc la cheltuieli fiscale de 1,1% din PIB, pondere constantă în perioada analizată; principalele sunt: 1. cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de alimente, livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar, pentru servicii de alimentare cu apă și de canalizare, servicii de restaurant şi de catering, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; 2. cotă redusă de 5% pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, prntru livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată anumitor categorii de consumatori
- în domeniul contribuțiilor sociale principalele cheltuieli fiscale sunt scutirea de la obligația de plată a veniturilor reprezentând ajutoare, indemnizații și alte forme de sprijin acordate conform legii, exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a veniturilor din pensii pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionar, scutirea de la plata contribuțiilor sociale a tichetelor de masă și voucherelor de vacanță și scutirea de impozit pe venit și contribuții sociale acordată limitat, până la data de 31 decembrie 2025 conform OUG 156/2024, a sumei de 300 lei/lună reprezentând venituri salariale pentru anumite categorii de salariați
- în ceea ce privește impozitele și taxele locale, principalele cheltuieli fiscale sunt scutirea de la plata impozitului pe clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale precum și scutirea de la plata impozitului pe clădire în cazul persoanelor fizice şi/sau juridice române care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le deţin în proprietate
Guvernul a eliminat în final de 2024 facilitățile fiscale pentru IT-iști, pentru cei care lucrează în construcții și pentru cei care lucrează în agricultură și industria alimentară.
Potrivit Ministerului Finanțelor, aceste cheltuielile fiscale, definite conform Legii responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, sunt estimate prin metoda “venitului pierdut” care presupune estimarea efectelor asupra încasărilor bugetare generate de acordarea de scutiri, deduceri şi facilităţi fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferenţiate de calcul al impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, aplicabile anumitor categorii de contribuabili, în raport cu standardele de impozitare stabilite în mod general.
„Pentru anul 2024 acestea sunt estimate la un nivel de 71,52 miliarde lei (4,1% din PIB) însă în anul 2025 se observă o reducere a acestora cu 0,1 puncte procentuale, iar pe termen mediu cheltuielile fiscale se mențin la un nivel constant de 3,8% din PIB. Diminuarea ponderii în PIB a cheltuielilor fiscale este influențată de principalele modificări legislative asupra impozitului pe venit și contribuțiilor sociale aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene”, arată Ministerul de Finanțe în raportul ce însoțește legea bugetului de stat pentru 2025, făcând referire la ordonanța-trenuleț.
Ordonanța respectivă a eliminat facilitățile fiscale pentru IT-iști, pentru cei care lucrează în construcții și pentru cei care lucrează în agricultură și industria alimentară.
(Citește și: ”Buget 2025: Principalele coordonate privind veniturile și cheltuielile. Ce, cât, cum pentru ministere și administrațiile locale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
