Adrian Câciu, fost ministru de finanțe (PSD) în guvernul Ciucă, propune actualului ministru oprirea operațiunilor de răscumpărare anticipată de obligațiuni de stat, pe motiv că acestea umflă deficitul bugetar ESA, cel calculat în conformitate cu regulile europene.
”Toată lumea vorbește despre dezastru (bugetar). Au fost necesare într-adevăr o serie de măsuri de consolidare fiscală care defapt ele sunt structurale, nu sunt pentru anul acesta sau repararea unui deficit conjunctural, ci pentru ce înseamnă o sustenabilitate a deficitului pe termen mediu și lung. Din punctul meu de vedere nu stăm foarte rău (cu deficitul) având în vedere dacă ne uităm la nivelul investițiilor, deficitul primar – avem un derapaj într-adevăr la cheltuielile cu dobânzile. Acolo am și recomandat ministrului de Finanțe să nu mai facă răscumpărări anticipate de bonduri pentru că asta înseamnă o cheltuială în plus pe care ar trebui să nu o ai”, a declarat Câciu, joi, într-o intervenție la Digi24.
Amintim că Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar cash (metodologia națională) de 8,65% din PIB și de 9,3% pe ESA (metodologia europeană), cel mai mare de la criza internațională din 2008-2009 încoace și cu o datorie și un necesar de finanțare în creștere masivă, ce au dus dobânzile și cheltuielile cu dobânzile la niveluri astronomice – conform execuției pe primele 7 luni din 2025, cheltuielile cu dobânzile ale Guvernului au crescut cu 45% comparativ cu primele 7 luni din 2024, cu o cheltuială estimată de peste 50 de miliarde de lei pe tot acest an (10 mld. euro).
Câciu: 0,4pp din deficitul ESA de 9,3% din 2024 a provenit din răscumpărări de bonduri
Fostul ministru al Finanțelor a adăugat într-o postare pe Facebook că răscumpărarea este inoportună din moment ce umflă deficitul ESA peste nivelul celui cash.
”Cheltuielile cu dobânzile sunt mai mari decât cele programate, iar asta provine nu numai din evoluția destul de frământată a dobânzilor pe piață dar și din cauza insistenței MF de a răscumpăra anticipat titluri de stat înainte de scadență. Pentru cei care nu știu, acest tip de operațiune (pe care o faci când ai bani și cand dobânzile curente sunt mult mai jos decat cele la care te-ai împrumutat în trecut) implică plata în avans a dobânzii anterioare (celei, teoretic, mai mari) pe o perioadă de până la un an, fapt care pune presiune pe deficit. De ce nu mi se pare oportună? Pai nu avem nici scădere de dobânzi care sa merite (avem fluctuatia 7,6-7,2% și preschimbam titluri luate cu 7,8-7,2%). Adica nu facem mare economie. Doi: banii platiți pe dobanda în avans pot fi folosiți la altceva sau economisiți când vrei sa reduci deficitul. Nu în ultimul rând, aceste operațiuni, deși se sting în (deficitul) cash, se pun integral pe deficitul ESA”, a scris Adrian Câciu pe Facebook.
Potrivit acestuia, în anul 2024, 0,4 puncte procentuale din deficitul ESA de 9,3% provine din rascumpărări de bonduri.
(Citește și: ”Ministrul Finanțelor, cu FMI și agenția Moody’s la București: ”Comisia și partenerii noștri se așteaptă să revenim în ținta de deficit în 2026” – Avertismentele / Președintele Dan: Posibil TVA standard de 21% la HoReCa, de la 1 ianuarie”)
(Citește și: ”Ilie Bolojan – conferință de presă: „Dacă nu reducem cheltuielile de personal în administrație, banii din taxe se duc într-o gaură neagră”; Nu cred că vom încheia anul cu deficit de sub 8%”)
(Citește și: ”Marea Corecție a deficitului – impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori”)
***
Urmărește-ne pe Google News
