Banca Națională a României (BNR) a injectat 7,5 miliarde de lei, luni, în piața monetar-bancară, printr-o operațiune repo cu scadența 10 iunie, potrivit datelor publicate de BNR. Aceasta a fost a doua operațiune repo a BNR din tot atâtea săptămâni.
Operațiunea de piață a băncii centrale vine în condițiile în care sistemul bancar este în deficit de lichiditate, după intervențiile BNR din luna mai prin care a apărat leul, cu între 6 și 8 miliarde de euro vânzări din rezerva valutară. Intervențiile BNR, prin care a vândut euro și a cumpărat lei de la bănci, au redus lichiditatea în lei din piață, iar deficitul din această săptămână se suprapune și peste perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii ale băncilor.
Dobânzile ROBOR nu au coborât substanțial, în ciuda operațiunii BNR, prin care banca centrală oferă temporar lichiditate în lei băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5%.
Lipsa unei scăderi este explicată cel mai probabil de faptul că băncile țin de lichiditate mult mai puternic, în contextul perioadei de formare a rezervelor minime obligatorii – asta înseamnă că deficitul se va ameliora în următoarea perioadă.
Eșec al Finanțelor la finanțarea internă, cu ocazia licitației de luni
Deficitul de lichiditate, în cazul în care se accentuează, ar putea frâna creditarea, nu doar prin scumpirea creditelor, ci și prin tensionarea criteriilor de acordare a creditelor – în perioade cu lichiditate abundentă băncile sunt interesate să dea mai multe credite și să relaxeze standardele de creditare.
Lipsa de lei din piață în ziua de luni s-a văzut și în emisiunea de titluri de stat ratată a Ministerului de Finanțe, care a vrut să vândă în prima zi de luni a lui iunie titluri pe termen scurt, fără succes.
La un prospect de 400 de milioane de lei pentru un împrumut prin certificate de trezorerie (maturitate 12 luni), băncile au transmis oferte în nume propriu și al clienților de doar 440,6 milioane de lei, un raport bid-to-cover de puțin peste 1 – un raport pozitiv este în general de la 2 în sus, acesta aratând cât de solidă e cererea pentru titlurile (de stat) emise.
BNR ajustează scadența pentru a nu mai încurca licitațiile Ministerului de Finanțe
Un element interesant al operațiunii repo este faptul că, spre deosebire de cea din săptămâna precedentă, maturitatea operațiunii BNR este de 8 zile (scadența marți, 10 iunie), nu de 7 zile cum se întâmplă în mod normal cu aceste operațiuni (vezi tabel BNR mai jos).
Mica ajustare are legătură cel mai probabil cu faptul că Ministerul Finanțelor face în mod regulat împrumuturi din piața internă în zilele de luni și joi, iar BNR încearcă să ajute operațiunile de finanțare ale Finanțelor.
Spre deosebire de operațiunea din săptămâna precedentă, această injecție a BNR de luni nu a dus la o scădere a dobânzilor interbancare în ședința de marți. Acestea sunt relevante atât din perspectiva lichidității cât și din perspectiva creditării, în condițiile în care scăderea dobânzilor face creditul mai atractiv.
Lipsa unei scăderi a dobânzilor ROBOR și a cotațiilor de finanțare pe termen scurt indică o tensionare relativ puternică a condițiilor de lichiditate, în contextul perioadei de formare a rezervelor minime obligatorii, în care băncile țin mai puternic de lichiditate.
Ce spun analiștii
În ceea ce privește lichiditatea interbancară, analiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Poșea spuneau luni că BNR pare să direcționeze treptat piața către un excedent modest de lei.
„Acest proces este de așteptat să se desfășoare în etape. După recenta injecție de lichiditate de 13,5 miliarde de lei, dobânzile de pe piață au rămas tensionate, deși mai scăzute decât în perioada de vârf a stresului de piață. Sunt probabile noi injecții de lichiditate, însă ritmul și volumul acestora vor depinde de riscurile legate de incertitudinea fiscală și de fluxurile de fonduri europene. Deocamdată, aducerea ratelor de dobândă din piață mai aproape de facilitatea de depozit pare puțin probabilă, cu excepția cazului în care percepția privind riscul suveran se îmbunătățește semnificativ”, spune economiștii ING Bank România.
Cum și când se va îmbunătăți lichiditatea
Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piață este statul – în condițiile în care băncile sunt cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice reprezintă la rândul lor injecții masive de capital în bănci.
Asta înseamnă că lichiditatea interbancară s-ar putea ameliora în mod semnificativ, în mod organic (să nu mai fie nevoie de intervenții sporadice ale BNR), mai ales din finalul lunii iulie, când Finanțele vor plăti 10,57 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025.
Pe lângă suma respectivă, în iunie, Finanțele vor mai avea de plătit cumulat 4,6 miliarde de lei către bănci și clienți pe diferite maturități de certificate de trezorerie (CT) emise în 2024 și ianuarie 2025.
La acestea se adaugă, în iunie și iulie, circa 5,4 miliarde de lei la nivel intern pe titluri de stat emise populației (titluri Fidelis și Tezaur), bani care și ei vor intra parțial în sistemul bancar, în cazul leilor care nu vor fi reinvestiți.
La aceste sume se adaugă dobânzi și comisioane ce vor fi plătite de Finanțe în sumă de 5,71 miliarde de lei.
Lichiditatea și nivelul dobânzilor sunt relevante din perspectiva posibilității scăderii dobânzii BNR: guvernatorul Mugur Isărescu afirma la ultima conferință de presă că banca centrală va putea să ia în considerare o nouă reducere a dobânzilor de politică monetară doar după ce ratele din piața monetară scad sub rata-cheie de 6,5%.
(Citește și: ”Cele 2 Românii – de dinainte și de după alegeri – indicatorii revenirii într-un echilibru fragil. Criza electorală s-a consumat, rămâne criza bugetară”)
***
Urmărește-ne pe Google News
